Proiectele feroviare avansează în țară, dar tunelul de la Predeal nu are încă finanțare

Publicitate

Prezent la un eveniment dedicat mobilității, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu, a oferit o trecere în revistă amplă a proiectelor feroviare majore aflate în derulare, subliniind atât progresele, cât și blocajele care persistă. Deși multe dintre investiții avansează într-un ritm considerat satisfăcător, unul dintre cele mai ambițioase proiecte – tunelul de la Predeal – rămâne fără finanțare asigurată.

Publicitate

Oficialul a subliniat importanța Coridorului Rin–Dunăre, care leagă Constanța de București și Brașov, afirmând că liniile modernizate ating deja standarde europene.

„Avem standarde de interoperabilitate atinse la nivel european, iar călătorii care merg la Constanța sau la Brașov constată că trenul ajunge la timp și în condiții de confort”, a declarat Săvoiu.

Modernizările continuă cu obiectivul de a permite trenurilor de călători să circule cu până la 160 km/h, iar celor de marfă cu 120 km/h. „Sunt vitezele proiectate, în teren depind de specificul zonei”, a precizat secretarul de stat, adăugând că finalizarea lucrărilor va duce la o creștere semnificativă a vitezelor medii de circulație.

În ceea ce privește materialul rulant, Ministerul Transporturilor anunță rezultate notabile.

„Am ajuns aproape la 50% realizare la modernizarea locomotivelor”, a spus Săvoiu, menționând:

• 55 de locomotive modernizate,

• 20 de locomotive de manevră cu baterii electrice,

• 150 de vagoane modernizate,

toate cu finanțare din PNRR, până în 2026.

Totodată, 62 de trenuri PESA urmează să intre în circulație, o parte fiind deja în faza finală de testare. Trenurile electrice Alstom, tot mai numeroase, au ajuns la rama 8, circulând până la Turnu Severin.

Lucrările pe Coridorul Brașov–Sighișoara au ajuns la aproximativ 50%, iar pentru prima dată în România se realizează 24 km de galerie săpați cu TBM. Deși proiectul a fost mult timp întârziat, oficialul afirmă că acum avansează „într-o direcție predictibilă”, cu finanțare considerată sigură.

Tronsoanele Sighișoara–Coșlariu–Simeria sunt modernizate în mare parte, cu avans de 80–90% până în zona Radna. Ultimele segmente de la ieșirea din țară sunt deja finalizate.

Pe relația Cluj–Episcopia Bihor, lucrările continuă, însă există o întârziere semnificativă, de aproape doi ani, iar Ministerul caută soluții pentru suplimentarea finanțării.

Pe axa sudică București–Craiova–Caransebeș–Timișoara–Arad, procesul de modernizare se derulează în etape.

Pentru segmentul București–Craiova, studiul de fezabilitate este finalizat, iar parametrii tehnico-economici au fost aprobați. Între Craiova și Caransebeș, opt contracte se află în fază de licitație sau contractare.

Un punct critic este zona Balota, unde se va construi un tunel destinat să elimine una dintre cele mai abrupte pante din rețeaua feroviară națională.

Pe segmentul Caransebeș–Timișoara–Arad, lucrările continuă pe finanțare PNRR, cu progrese inegale între diferitele loturi.

În zona portului Constanța, lucrările la infrastructura feroviară avansează, cu modernizarea triajului și proiecte noi în Valul lui Traian. Un al doilea acces feroviar în port este în plan.

Însă cel mai mare și mai așteptat proiect rămâne tunelul feroviar de la Predeal, o lucrare de aproximativ 9 km, menită să reducă pantele abrupte și să fluidizeze traficul pe una dintre cele mai dificile secțiuni ale rețelei.

Publicitate

„Este un proiect foarte mare, cu efecte multiplicative în economie. Este și ruta de tranzit planificată pentru trenul de mare viteză. În acest moment căutăm finanțare”, a recunoscut Săvoiu.

Sursa informații: Profit.ro