Zi decisivă în Parlament: Guvernul Siegfried Mureșan ajunge la votul de învestitură.

Publicitate

Astăzi, 30 septembrie, începând cu ora 13:00, Parlamentul României se reunește în ședință comună pentru a decide soarta Guvernului propus de Siegfried Mureșan. Cabinetul, susținut de alianța PNL, USR și UDMR, are nevoie de o majoritate de minimum 233 de voturi pentru a fi învestit, într-un context politic extrem de tensionat.

Publicitate

Calculele parlamentare: O cursă la limită

Deși formațiunile care susțin noul Executiv adună aproximativ 170 de parlamentari, premierul desemnat a declarat că mizează pe circa 200 de voturi, grație discuțiilor purtate cu minoritățile naționale și parlamentarii neafiliați. Totuși, pentru atingerea pragului necesar mai sunt necesare peste 30 de voturi. Votul se anunță dificil, în condițiile în care PSD și AUR au anunțat ferm că nu vor susține noul Cabinet.

Programul de guvernare: 372 de măsuri și reforme majore

În cadrul ședinței, Siegfried Mureșan va prezenta un program de guvernare elaborat în cinci zile, care cuprinde 16 ministere și trei funcții de vicepremier. Printre cele mai importante angajamente se numără:

• Fiscalitate: Menținerea cotei actuale de TVA, cu intenția de a reveni la 19% când situația bugetară o va permite; rectificare bugetară în primele 30 de zile, menținând deficitul la 6,2% din PIB.
• Reforma statului: Reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405 (conform recensământului), limitarea numărului de secretari de stat și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat.
• Debirocratizare: Comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală și implementarea unui ghișeu unic pentru documente (acte, pașapoarte, permise).

Spectrul alegerilor anticipate

Miza acestui vot depășește formarea unui simplu guvern. În cazul în care Cabinetul Mureșan pică, România bifează a doua respingere a unei solicitări de învestitură, după ce Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins pe 22 iunie.

Conform articolului 89 din Constituție, președintele României capătă astfel dreptul de a dizolva Parlamentul, întrucât au trecut mai mult de 60 de zile de la prima solicitare. Deși dizolvarea Legislativului și declanșarea alegerilor anticipate devin constituțional posibile, decizia nu este automată. Președintele Nicușor Dan a subliniat recent că își dorește încheierea crizei, cerând responsabilitate din partea partidelor și declarându-se, până în prezent, împotriva organizării de alegeri anticipate.