Anul pandemiei a redus accidentele de circulație în România, dar ne rămân drumurile proaste pe care mor, în continuare, prea mulți oameni. Cele mai multe accidente mortale au loc pe drumurile naționale, una dintre cauze fiind și infrastructura proastă. Cele mai periculoase șosele se dovedesc a fi DN 1, DN 2 și DN 6, unde, anul trecut, 170 de oameni și-au pierdut viața, transmite Digi24.

DN 1 a fost anul trecut cel mai periculos drum din România. Nu este, însă, singurul.  54 de persoane și-au pierdut viața în cele 160 de evenimente rutiere petrecute pe traseul București – Brașov – Oradea – Borș. Multe dintre accidente soldate cu victime se petrec pe segmentul de ieșire din țară, acolo unde șoferii calcă mai puternic pedala accelerației, iar vizibilitatea este mai redusă din cauza numărului mare de camioane.

Șoferii dau vina pe infrastructura proastă și pe indisciplina rutieră:

„Șoselele noastre rezistă greu la câte autovehicule au apărut în ultima vreme. Mare risc, viteza de deplasare.”

„Mașini puternice. Chiar am văzut de multe ori, întorc pe linie dublă continuă… e lumea foarte agitată, nu știu ce se întâmplă.”

„Mor de frică, pentru că vine altul cu mașini mai puternice, o să îmi taie calea, o să îmi dea flash-uri din spate, deci o să mă terorizeze. Este foarte agresivă lumea.”, sunt doar câteva păreri ale unor şoferi.

Cele mai multe accidente mortale s-au produs, în 2020, pe drumurile naționale, care traversează localități și care nu sunt dublate de centuri ocolitoare ori autostrăzi.

Un alt drum foarte periculos este DN 2 București – Suceava – Siret. Anul trecut, pe drumul care leagă Capitala de Moldova, au fost 147 de accidente, soldate cu 67 de morți.

Pe locul trei în topul șoselelor mortale este Drumul Național 6, București – Craiova – Timișoara. În 2020 acolo au fost 110 accidente grave, iar 49 de oameni și-au pierdut viața.

Polițiștii spun că în lipsa autostrăzilor și a șoselelor de mare viteză, șoferii sunt tentați să apese pedala accelerație pe drumuri extrem de aglomerate, iar asta duce la accidente mortale.

„Principalele cauze sunt viteza neadaptată la condițiile de drum, neacordarea de trecere a pietonilor și abaterile bicicliștilor”, a declarat Dana Silivestru, subcomisar la Direcția Rutieră.

Anul trecut, numărul accidentelor a fost cu 12 procente mai mic, însă scăderea este legată doar de faptul că oamenii au circulat mai puțin, în special în timpul stării de urgență.

Astazi, 26.02.2021, Serviciul Public Local Salvamont Brasov a fost solicitat sa intervina in 4 cazuri, implicand 5 persoane care s-au accidentat sau au ramas blocate, in timp ce practicau sporturile de iarna pe partiile din Poiana Brasov si Masivul Postavaru.

Salvatorii montani ajunsi la locul solicitarii au acordat persoanelor accidentate primul ajutor si apoi le-au coborat in siguranta la baza muntelui. Intr-un caz a fost nevoie si de interventia echipajului SMURD, care a transportat persoana accidentata la unitatea spitaliceasca, pentru mai multe investigatii.

„Pentru a nu mai ramane blocati pe masiv, recomandam turistilor sa se intereseze in prealabil de programul de functionare a instalatiilor de transport pe cablu si sa nu mai plece in drumetie la ore tarzii.

Schiorilor incepatori le recomandam sa apeleze intotdeauna la un instructor de schi autorizat, sa ramana pe partiile de incepatori, respectiv partia Bradu si partia Stadion si sa nu mai urce in masiv aproape de ora inchiderii instalatiilor de transport pe cablu, pentru a putea cobori cu ele in caz de nevoie.”, transmite Serviciul Public Local Salvamont Brasov.

De la inceputul sezonului de schi salvamontistii din Poiana Brasov au intervenit in 402 cazuri, reprezentand 414 persoane care s-au accidentat, ratacit sau au trebuit sa fie evacuate.

În data de 26 Februarie a avut loc un nou termen în dosarul „Şpagă în spitalele Covid”. Instanţa a decis că cea mai mare parte dintre inculpaţi să rămână în arest preventiv. Astfel, Doru Bertea, fost preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Braşov, care chiar astăzi a fost trimis în judecată de procurorii DNA, rămâne în arest preventiv încă 30 de zile. 

Alături de el, înca 30 de zile în arest preventiv vor mai rămâne şi Andi Kadas, fost consilier judeţean şi preşedinte în comisia de sănătate a CJ Braşov dar şi Cristian Popa, fost consilier local în Săcele.

Singura care a scăpat de arest este Ramona Ionescu, fost manager al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov, căreia i s-a preschimbat pedeapsa şi a fost plasată sub control judiciar pe timp de 60 de zile.

Tot astăzi procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Doru Bertea, dar şi pe fostul şef al Brigăzii de Operaţiuni Speciale Braşov, Emanoil Mirică. Detalii AICI.

Iată soluţia dispusă de judecător, care se află pe portalul Ministerului de Justiţie. 

Solutia pe scurt: DISPUNE: I. În baza art. 234 C.p.p. admite propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, cu privire la inculpaţii: 1. BERTEA DORU DUMITRU, 2. KADAS ILUNA MARIUS ANDREI 3. POPA MARIUS CRISTIAN, 4. LUKACS ANTAL, 5. BALINT ENIKO, Dispune prelungirea arestării preventive a tuturor inculpaţilor sus menţionaţi pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 04.03.2021 şi până la data de 02.04.2021 inclusiv. II. În baza art. 234 C.p.p. admite propunerea de prelungire a arestului la domiciliu formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, cu privire la inculpatul: NEDELEA GHEORGHE, Dispune prelungirea măsurii preventive a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 11.03.2021 şi până la data de 09.04.2021 inclusiv. III. În baza art. 234 C.p.p. respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, cu privire la măsura preventivă instituită în sarcina inculpatei IONESCU RAMONA DELIA, În temeiul art. 237 al. 2 C.p.p. raportat la art. 242 al. 2 C.p.p. raportat la art. 215 C.p.p. înlocuieşte măsura arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 04.03.2021, la rămânerea definitivă a prezentei. În temeiul art. 215 al. 1 C.p.p., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. (2) Pe timpul controlului judiciar inculpata va respecta următoarele obligaţii: a) nu va depăşi limita teritorială a judeţului Braşov decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar b) să nu se deplaseze la sediul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov d) să nu se apropie de inculpaţii Olaru Oana Gabriela şi Nedelea Gheorghe, precum şi de martorii: ****************** şi să nu comunice cu toţi cei de mai sus direct sau indirect, pe nicio cale. În temeiul art. 215 al. 3 C.p.p. atrage atenţia inculpatei că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 26.02.2021, orele 18.