Connect with us

Cultural

VIDEO / O scrisoare către primarul Brașovului, veche de 500 de ani, considerată ca fiind una dintre cele mai valoroase comori din Arhivele secrete ale României

Redactia Brasov

Publicat

pe

În acest an se împlinesc 500 de ani de la Scrisoare a lui Neacșu de la Câmpulung către Hans Benkner, primarul orașului Brașov, primul document cunoscut, scris în limba română. Aceasta este, fără îndoială, comoara din Arhivele secrete ale României.

Publicitate

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat și scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Hans Benkner, primarul Brașovului, a fost redactată probabil în 29 – 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). În prezent, documentul se află în posesia Arhivelor Naționale ale României și are, potrivit lui Cristian Anița, directorul instituției, o valoare inestimabilă.

Publicitate
video

Suntem în 2021, se împlinesc 500 de ani de la celebra Scrisoare a lui Neacșu de la Câmpulung, primul document cunoscut, scris în limba română, pe teritorul țării. Este celebra scrisoare a lui Neacșu de la Câmpulung către Hans Benkner, primarul orașului Brașov. Ca aspect, nu este cine știe ce pentru că, probabil, a fost scristă în grabă… Domnule primar, vezi că vin turcii și ai grijă… Dar, ca informație, faptul că e primul document cunoscut până acum scris în limba română are o valoare inestimabilă. Ca să închei, un document de la Ștefan cel Mare, scris foarte frumos, la un moment dat, cu aur lichid, pentru frumusețe și cu niște sigilii foarte frumoase, ca și conținut poate să fie foarte banal, poate să fie o întărire a vânzării unei moșii sau domnul dăruiește o moșie unui boier, nu e un act foarte spectaculos, dar arată frumos și este spectaculos ca aspect”, ne-a declarat directorul Arhivelor Naționale.

Cristian Anița a precizat ce fel de documente găzduiește, în principal, Arhivele Naționale, multe dintre acestea fiind adevărate comori, chiar dacă nu se află într-o stare bună. În instituție se află chiar și documente din anii de domnie ai lui Ștefan cel Mare.

Publicitate

La Arhivele Naționale, în mod normal, se predau cele mai valoroase documente ale unei țări, adică documentele celor mai importante instituții publice din România, se predau aici, conform legii. Evident că documentele din perioada medievală, documente pe care le avem din perioada lui Ștefan Cel Mare spre exemplu, care au și o formă deosebită, niște sigilii deosebite, dau și o valoare artistică, pe lângă una intrinsecă a informației pe care le dețin. Dar noi, în general, colectăm documente pentru informația deținută, nu neapărat pentru aspectul fizic sau pentru caracteristici fizice, care sunt mai mult apănaje ale muzeelor. Avem documente care au valoare din punct de vedere al conținutului, nu neapărat al formei, al frumuseții. Le putem considera niște comori, chiar dacă ele arată foarte urât”, a mai declarat Cristian Anița pentru GÂNDUL.RO.

Publicitate
Spune-ți părerea

Cultural

FOTO / Cum erau notaţi elevi braşoveni în 1940. Datele din foaia matricolă sunt cu mult peste ce găsim acum în cataloage

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Un document şcolar inedit a fost găsit în urmă cu puţină vreme. Acesta arată cum erau notaţi elevii înainte celui de-al doilea Război Mondial. În foaia matricolă din anul şcolar 1939 – 1940 a unei fete din zona Făgăraşului sunt mai multe date despre elev decât găsim acum în cataloage, în carnetele de note sau ciar în fişele psihologice făcute de învăţători şi profesori. Documentul a fost găsit într-un ziar la satului Şona.

Foaia matricolă aparţine elevei Felicia Drăghiciu din clasa a 7-a.

Publicitate

Ce se noteaza în această foaie matricolă:

-Starea socială a copilului, dacă i-a murit vre-un frate, cu câți doarme în cameră sau în pat, cum îi este somnul și alimentația, ce preocupări extra școlare are, și ce profesie i s-ar potrivi.

Publicitate

– Care este profilul psihologic al elevei… iată cu ce rubrici: intelect ( inteligentă, atenția, memoria, imaginația): temperament (viteza de reacție, sensibilitatea, puterea de muncă, sârguința, voioșia): personaliate și caracter (neinfluenţabilitatea, sociabilitatea, camaraderia, onestitatea, bunătatea, simțul dreptății, spiritul de conducător, starea sufletească)

-Situația școlară împărțită în categorii ( educația sănătății, educația minții, educația artistică, educația moral-religioasă) care se notează individual sau ca grupe de cunoştinţe.

Citește mai mult

Cultural

Picasso ajută Muzeul de Artă Braşov. Două schiţe ale celebrului pictor vor fi vândute pentru a renova muzeul

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Două piese de grafică semnate de celebrul pictor Pablo Picasso, „Nud albastru” şi „Nud pe fotoliu”, vor fi scoase la vânzare, pe 2 februarie, la licitaţia de artă grafică a unui important colecţionar bucureştean organizată online de Artmark, urmând ca fondurile colectate din vânzarea acestor lucrări să fie donate pentru renovarea spaţiilor expoziţiei permanente a Muzeului de Artă Braşov.

Potrivit Artmark, cele două creaţii din repertoriul lui Picasso au un preţ de pornire de 250 de euro, iar fondurile colectate în urma licitaţiei vor fi utilizate pentru recondiţionarea parchetul şi zugrăvirea pereţilor din sălile în care se află expoziţiile permanente.

Publicitate

Artmark arată că, pentru reabilitarea celor şase săli de la etaj, Muzeul de Artă Braşov are nevoie de peste 10.000 de lei. Lucrările de renovare ale clădirii au început încă de anul trecut, însă au fost amânate până la identificarea de noi fonduri.

Cele două lucrări de grafică semnate de Picasso au fost donate de avocatul şi colecţionarul de artă George Şerban – un susţinător al expoziţiilor de artă grafică realizate de varii muzee din România – Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Oraşului Oradea şi Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Publicitate

Licitaţia cuprinde, în premieră pentru piaţa românească de artă, nume mari ale artei europene – Monet, Dali, Magritte, Matisse, Klimt, Modigliani sau Chagall, alături de Basquait, Warhol, Lichtenstein sau Braque. De asemenea, în cadrul licitaţiei va fi scoasă la vânzare cartea „Pământul Făgăduinţei”, semnată de cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama.

Până pe 2 februarie loturile scoase la vânzare pot fi vizionate zilnic la Palatul Cesianu-Racoviţă, în regim gratuit, în intervalul orar 10,00-20,00.

Citește mai mult

Cultural

Asociația Prietenii Mocăniței acuză Regionala CFR Brașov că pune piedici proiectului de restaurare a patrimoniului căii ferate înguste care leagă oraşele Agnita şi Sibiu

Redactia Brasov

Publicat

pe

O nouă piedică pusă de autorități mocăniței de pe Valea Hârtibaciului din județul Sibiu. Schimbătoarele de cale, pe care asociația care se ocupă de mocănița sibiană le avea de rezervă, au fost transferate, subit, la Târgu Mureș, scrie Ora de Sibiu.

Publicitate

Asociația Prietenii Mocăniței întâmpină noi piedici. Macazurile de cale ferată de rezervă ale mocăniței sibiene urmează să ajungă la Târgu Mureș. Decizia este a Regionalei CFR Brașov.

„Una dintre întrebările care ne sunt adresate cel mai des e <<Și autoritățile cum vă ajută?>>. Sincer, ne-ar fi mult mai ușor să răspundem la <<cum vă încurcă?>>, dar pe asta nu o pune nimeni. Ultimul <<ajutor>> al autorităților vine din partea Regionalei CFR Brașov, care, deși avem solicitare scrisă către directorul regionalei pentru preluarea acestora, s-a decis să transfere ultimele trei schimbătoare de cale (macazuri) de rezervă ale Mocăniței sibiene la Târgu Mureș!”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook Asociația Prietenii Mocăniței.

Publicitate

Schimbătoarele de cale ar fi urmat să fie puse pe linia îngustă Sibiu – Agnita. În timpul în care linia a fost abandonată, cele vechi au dispărut, astfel că mocănița avea mare nevoie de ele.

„Acestea sunt schimbătoare tip 23.6, un tip foarte rar care se mai regăsește doar la liniile de mocăniță, și care se află încă (până luni) în stocul Secției L4 Sibiu. Noi am fi avut nevoie de ele pentru înlocuirea celor care au dispărut în perioada în care linia a fost abandonată, sau pentru completarea celor care au elemente lipsă, de exemplu cele din stația Benești, și ar fi servit la completarea unui monument istoric – linia îngustă Sibiu-Agnita”, se mai arată în postare.

Publicitate
Lipsa inima si contrasine macaz tip 23.6, statia Benesti, Valea Hartibaciului, anul 2020.

Lipsa ace macaz tip 23.6, statia Benesti, Valea Hartibaciului, anul 2020.

Reprezentanții asociației spun că speră ca schimbătoarele de cale sibiene să nu sfârșească la fel ca majoritatea șinelor și schimbătoarelor de pe rețeaua de cale îngustă mureșeană, „care s-au topit cu acte în regulă în urmă cu doar câțiva ani, grație unui măreț investitor local”.

Despre Asociația Prietenii Mocaniței

Un grup de tineri voluntari, cu vârste cuprinse între 22 şi 41 de ani, profesii între student şi arhitect, programator sau istoric, susţinuţi de autorităţile locale şi de entuziaşti britanici, care, din vara lui 2008, se adună în timpul liber pentru a se distra lucrând la calea ferată.

Publicitate

Din vara lui 2009 sunt organizaţi şi oficial, sub Asociaţia Prietenii Mocăniţei.

Principalul lor obiectiv este conservarea şi restaurarea treptată a patrimoniului căii ferate înguste care leagă oraşele Agnita şi Sibiu. Asta implică lucrări de întreţinere cum ar fi erbicidarea, curăţirea liniei de arbuşti, înlocuirea traverselor putrede, întreţinerea podurilor, întreţinerea şi restaurarea clădirilor, restaurarea materialului rulant şi relaţia cu localnicii, în acelaşi timp încercând prevenirea furturilor.

Istoric

Calea ferată îngustă Sibiu-Agnita(-Sighișoara) este o cale ferată cu ecartament de 760 mm care străbate Podișul Hârtibaciului pe teritoriul județului Sibiu, legând orașele Sibiu și Agnita, precum și comunitățile de pe traseu. Până în anul 1965 calea ferată lega mai departe Agnita de Sighișoara, urcând dealul Apoldului pentru a lega Podișul Hârtibaciului de cel al Târnavelor, însă politica regimului comunist de dezvoltare a transportului rutier a dus la desființarea acestei porțiuni, pentru a face loc noului drum județean pe versanții abrupți din apropierea Sighișoarei. Calea ferată este clasată ca monument istoric, cu codurile SB-II-a-B-20923 în județul Sibiu (secțiunea Sibiu-Brădeni) și MS-II-a-B-20924 în județul Mureș (secțiunea Brădeni-Sighișoara). În dialectul săsesc trenul care circula pe linia respectivă era numit Wusch.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>