Connect with us

Cultural

Video / Monument istoric din Piaţa Enescu reabilitat cu ajutorul Primăriei Braşov

Știri Brașov

Publicat

pe

Clădirea din Piața Enescu nr. 6 (colț cu str. Michael Weiss), una dintre cele patru care fac parte din programul-pilot al municipalității pentru finanțarea creșterii calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zona veche a municipiului Brașov, a fost finalizată recent. Aspectul clădirii s-a schimbat total față de perioada de dinaintea lucrării, iar imobilul în care s-a născut Ștefan Baciu și-a recăpătat farmecul de altădată.

Publicitate

„Imobilul a fost reabilitat în cadrul programului privind creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zona veche a municipiului Brașov, un program cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov cu până la 50% din valoarea totală a proiectului. Concret, proprietarul sau proprietarii clădirilor din centrul istoric pot reabilita acoperișul, fațada, tâmplăriile sau alte elemente exterioare ale clădirii, pe baza unui proiect autorizat, și cu un deviz stabilit, iar primăria suportă până la 50% din cheltuiala acestor lucrări. Avem câteva exemple de acest fel în centrul istoric, unele sunt finalizate, altele sunt în curs de finalizare, bine ar fi să avem cât mai mulți solicitanți pentru acest program și să refacem astfel cât mai multe clădiri din această zonă. Acest ghid de finanțare completează o serie de măsuri aflate în vigoare în acest moment, precum scutirea de impozit pentru clădiri monument din zona istorică tocmai pentru a sprijini proprietarii să le întrețină și numai dacă fac acest lucru. Din păcate avem și foarte mulți proprietari care nu fac aceste lucrări. Noi avem un inventar în toată zona, sunt câteva sute de clădiri inventariate, iar dacă proprietarii nu vor dori să ia măsuri pentru a le întreține – chiar și în condițiile în care noi le dăm până la jumătate din bani pentru acest lucru – vor intra în programul de supraimpozitare cu până la 500%. Fac un apel la toți cei care sunt în această situație să acceseze acest program finanțat din bugetul local “, a declarat primarul George Scripcaru.

Municipalitatea a contribuit cu 171.000 de lei

Publicitate

Clădirea de la adresa Piața Enescu nr 6 este monument istoric și a fost ridicată la sfârșitul secolului XIX ca o locuință de negustor, cu spații comerciale la parter și spații de locuit la etaj. Este casa în care s-a născut poetul brașovean Ștefan Baciu, în 1918, după cum atestă o plachetă comemorativă aflată pe fațada de acces către Piața Enescu. Fațada prezintă elemente neorenascentiste și poartă amprenta stilistică a arhitecturii de influență austriacă. „Această clădire a fost aleasă din mai multe motive – este o casă în care a locuit Ștefan Baciu (poet brașovean, scriitor, academician, critic literar și diplomat, n.n.), clădirea are o arhitectură interesantă, este vizibilă pe două artere de circulație din zona istoric și, în plus, municipalitatea are în proprietate două dintre apartamentele imobilului. Lucrările au început în luna august, anul trecut, și valoarea lor totală a fost de 420.000 de lei, din care contribuția Municipiului a fost de aproximativ 171.000 de lei. Din această sumă, 73.904 lei a fost grantul (fondurile nerambursabile acordate din bugetul municipiului), iar restul a reprezentat cota-parte aferentă proprietății municipalității. În cadrul grantului au fost efectuate lucrări de restaurare a fațadelor, a elementelor decorative, cu respectarea tehnicilor și materialelor specifice perioadei în care a fost realizată construcția, s-a restaurat poarta de acces și s-au recondiționat și înlocuit parțial tâmplăriile, cu unele de un model identic celor originale“, a explicat Marilena Manolache, arhitectul șef al municipiului.

Asa arăta casa înainte de reabilitare

Valoarea mai mare a proiectului a fost dată de o serie de lucrări care nu au fost eligibile prin programul municipalității, cum ar fi, de exemplu, o serie de lucrări de consolidare.

Publicitate

Urmează clădirea de pe Michael Weiss nr.35

Următorul imobil la care vor începe lucrările prin acest program pilot este clădirea de pe Michael Weiss nr. 35, unde a fost obținută autorizația de construire, iar săptămâna viitoare va fi semnat contractul de finanțare, între proprietari și Primăria Brașov. Primul imobil din program a fost cel de pe str. Sf. Ioan nr. 10, la care lucrările au fost finalizate în septembrie 2019.
„Programul de sprijinire a restaurării fațadelor în zona istorică continuă și așteptăm solicitările de la cetățeni. Cel mai important este ca proprietarii să se pună de acord cu procedura de parcurs pentru a obține această finanțare“, a completat arhitectul-șef al municipiului.

Regulamentul pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zona veche a municipiului Brașov poate fi accesat aici:

Publicitate
https://www.brasovcity.ro/file-zone/regulamente/mediu/Regulament%20de%20interventie%20pentru%20cresterea%20calitatii%20arhitectural-ambientale%20a%20cladirilor%20din%20zona%20de%20protectie%20a%20monumentelor%20istorice%20si%20pentru%20zone%20construite%20protejate%20in%20Municipiul%20brasov.pdf

Obținere documente prin procedură simplificată – facilități pentru proprietari
– Certificatul de urbanism și Autorizația de construire pentru executarea lucrărilor de intervenție se eliberează în regim de urgență, în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării, cu scutire de taxă,
– Autorizația de construire se emite fără prezentarea extrasului de plan cadastral și a extrasului de carte funciară de informare,
– Acordul primarului și avizul tehnic prealabil se emit cu titlu gratuit,
– Scutirea de la virarea cotei de 0,7% și a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcții, precum și a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenție,
– Scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere din anul fiscal în care se efectuează recepția la terminarea lucrărilor, conform Hotărârii Consiliului Local emisă pentru fiecare imobil în parte.

YouTube video
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Cultural

FOTO / Istoria sumbră a Braşovului: oraşul a purtat numele lui Stalin timp de zece ani. Conducerea comunistă i-a dat numele „marelui conducător” al URSS pentru „ajutorul” dat României

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Între 1950 şi 1960, Braşovul s-a numit oraşul Stalin. Toată clasa muncitoare de atunci trebuia să se arate fericită de „onoarea“ care i se făcea. În plus, au fost şi apariţii în ziare cum că schimbarea denumirii oraşului a venit direct din popor.

Cum a ajuns Braşovul să fie oraşul din România care să poarte numele lui Stalin? Există o legendă care circulă de peste o jumătate de secol, dar până acum nu a fost şi dovedită. Aceasta spune că în România ar fi fost vizat iniţial Sibiul, dar comuniştii au considerat că nu sună bine Salam de Stalin şi astfel „onoarea“ a revenit Braşovului. Se întâmpla în 1950, când în toată Europa de Est se „sărbătorea“ instalarea comunismului şi se recunoştea puterea rusească. Astfel, 14 oraşe din tot atâtea ţări au ajuns să fie redenumite Stalin. În România a fost Braşovul.

Publicitate

Oraşele Stalin au dispărut mai uşor sau mai greu, după cum au fost cricumstanţele din fiecare ţară. Katowice şi Varna şi-a reluat vechile nume în 1956, Braşovul în 1960, Eisenhüttenstadt şi Dunaujvaros în 1961. În acelaşi an 1961, Volgograd şi Doneţk au primit denumirile actuale, iar în 1999 Kuçova a fost ultimul Oraş Stalin care a renunţat la denumirea sa sovietică.

Decretul de schimbare a numelui din Brașov în Stalin – 22 August 1950

În ziare s-a scris că muncitorii au dorit acest lucru

Publicitate

Ca să nu se creadă cumva că ruşii au impus acest lucru, s-a fabricat un document print care muncitorii din Braşov cereau insistent ca oraşul să poarte denumirea de Stalin. Practic s-a dorit să se creadă că poporul este cel care vrea acest lucru cu ardoare.

Pe 19 august 1950, cererea muncitorilor apărea în ziarul Drum Nou, pe 22 august 1950 era dat decretul de schimbare al numelui, iar pe 25 august, în acelaşi an, Drum nou publică “salutul călduros” al Guvernului şi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (viitor Partid Comunist Român) vizavi de schimbarea numelui din Braşov în Oraşul Stalin.

„Dragi Tovarăşi, la iniţiativa C.F.R.-iştilor, noi, oamenii muncii din oraşul Braşov am hotărât să propunem ca numele oraşului nostru să fie schimbat dându-i-se numele marelui geniu al omenirii muncitoare, scumpului şi iubitului prieten al poporului muncitor din ţara noastră, învăţătorului şi eliberatorului nostru – marelui Stalin.

Publicitate

Oraşul nostru este unul dintre principalele centre industriale ale ţării; marile sale întreprinderi, ca uzinele de tractoare „Sovromtractor”, ca întreprinderea metalurgică „Steagul Roşu” şi multe altele, sunt binecunoscute oamenilor muncii din întreaga ţară. În oraşul nostru convieţuiesc frăţesc, muncind şi lucrând cot la cot, muncitorii români cu muncitorii unguri şi cu muncitori de alte naţionalităţi.

Suntem convinşi că conducerea Partidului şi Guvernului Republicii Populare Române vor satisface dorinţa noastră înflăcărată şi vor acorda oraşului nostru înalta cinste de a purta numele de oraşul Stalin“, se scria în articolul apărut în Drum Nou.

Oamenilor le era frică să vorbească

Publicitate

Pe muntele Tâmpa a fost scris din Brazi numele lui Stalin pentru ca toată lumea să salute schimbarea. Toţi muncitorii ştiau că este o făcătură, dar nimeni nu avea curajul să spună nimic. „Nu muncitorii au cerut schimbarea numelui. A fost impusă de comunişti, care îi preaslăveau pe ruşi. Noi trebuia să tăcem. Dacă ne întreba cineva spuneam că aşa este, noi am vrut. Frica era mare atunci. Nimeni nu avea opinii proprii. Dacă aduceai critici comuniştilor familia ta era persecutată. Puteai fi rapid deportat sau băgat la închisoare. Aşa a fost atunci. Aşa erau vremurile“, spune Valentin Oproiu, fost muncitor la Steagu Roşu, acum pensionar.

Braşovul a fost ales pentru că avea mulţi muncitori

Istoricii spun că Braşovul a fost ales de comunişti pentru că era un exemplu de oraş unde industria mergea foarte bine. „ Ideea cu redenumirea numelor oraşelor a fost un mod de a le gâdila orgoliul ruşilor. Există zvonuri să iniţial a fost vizat Sibiul, dar eu cred că Braşovul a fost ales pentru că era unul dintre cele mai puternice centre industriale în ale vremii, erau aici zeci-sute de mii de muncitori. Oricum a fost o perioadă sumbră, când oraşul a fost la un pas să-şi piară identitatea. Exista tentinţa ca tot ceea ce era dinaintea comunismului, orice credinţă, orice obicei să fie îndepărtat“, a spus Iosif Domora, istoric.

Publicitate

Îndoctrinarea Braşovului a durat un deceniu. Chiar dacă comunismul a rezistat până în decembrie 1989, la 24 decembrie 1960 Braşovul şi-a recăpătat denumirea original, iar de pe Tâmpa a fost şters numele lui Stalin.

video

Publicitate
Citește mai mult

Cultural

Carafoli-Virmaux, primul avion românesc, a fost produs în 1930 la IAR Braşov

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Carafoli-Virmaux, primul avion românesc, a fost produs în 1930 la IAR Braşov. Născut în Grecia, într-o familie de aromâni, tânărul Elie Carafoli ajunge în debutul adolescenței în România. După studii liceale, urmează cursurile Școlii Politehnice din București unde va obține în 1924 titlul de inginer electromecanic. În următorii patru ani va profesa la Paris, unde va fi extrem de apreciat pentru invențiile sale.

După obținerea titlului de doctor în științe, la Sorbona, în 1928, cu teza intitulată Contribuţii la teoria sustentaţiei în aerodinamică, Elie Carafoli, revenit în România, înființează Catedra de Aerodinamică şi Mecanica Fluidelor la școala unde studiase și unde, timp de 45 de ani, își va îndruma studenții și își va continua cercetările.

Publicitate

În 1930, împreună cu inginerul francez Lucien Virmaux, finaliza proiectul primului avion românesc fabricat de uzinele IAR-Braşov, de tip CV-11 (Carafoli-Virmaux), un monoplan cu aripa joasă.

Numele savantului rămâne legat de conceperea mai multor aparate de zbor autohtone cu impact internațional și de un tunel aerodinamic, inaugurat în 1931, se pare, în prezenţa regelui Carol al II-lea, prima instalaţie de acest gen din sud-estul Europei cu performanţe impresionante pentru acea perioadă.

Publicitate

Specialist în mecanica fluidelor și autor de lucrări de specialitate, Elie Carafoli rămâne o figură celebră în peisajul aerodinamicii și, în special, în conceperea aparatelor de zbor. El a fost cel care după război a fondat școala românească de aerodinamică și mai târziu a avut un rol important în înfiinţarea Secţiei de Aviaţie din cadrul Politehnicii bucureștene, secție cunoscută din 1971 ca Facultatea de Aeronave, în prezent Facultatea de Inginerie Aerospaţială.

Membru titular al Academiei Române (1948) și al Academiei Internaţionale de Astronautică, vicepreşedinte și președinte al Federaţiei Internaţionale de Astronautică în anii 1965 – 1969, dar și membru de onoare al Societăţii Regale de Aeronautică din Marea Britanie, profesorul Elie Carafoli era răsplătit în 1956 cu Diploma „Paul Tissandier“ decernată de Federaţia Aeronautică Internaţională, după ce primise Premiul „Louis Breguet“ la Paris în 1927. I s-a acordat și Medalia „Karl Friedrich Gauss”, fiind selectat de către Societatea Ştiinţifică Braunschweg-Germania, apoi Medalia „Apollo 11“ decernată de NASA în 1970, și Diploma şi Medalia „Țiolkovschi“ în 1981.

Publicitate
Citește mai mult

Cultural

Poveşti pe care nu le ştiaţi despre Braşov

Redactia

Publicat

pe

Casa Sfatului - Aprox 1920

Publicitate

Vechi de peste 600 de ani, Braşovul îşi are propria poveste cu prinţi şi domniţe, cu cărturari aleşi (Johannes Honterus şi mitropolitul Andrei Şaguna), cu târgoveţi şi negustori pricepuţi, cu clădiri medievale rămase în picioare de peste cinci secole.

De-a lungul vremii, în 1394, Mircea cel Bătrân şi-a adăpostit familia la Cetatea Braşovia, de pe Tâmpa, iar Petru Cercel, în drumul său spre Franţa, unde mergea în audienţă la Caterina de Medicis, a trecut şi el prin Braşov făcând donaţii bisericii Sf. Nicolae.

Publicitate

Mai târziu, Ţepeş Vodă a poruncit să fie prinşi cinci sute de târgoveţi pe care i-a dus în faţa bisericii Bartolomeu şi i-a tras în ţeapă, dimineaţa luându-şi micul dejun printre muribunzii care agonizau. Mihai Viteazu a participatm şi el la Dieta Transilvaniei ţinută în Casa Sfatului şi i-a ameninţat pe saşi că, dacă nu pun o cruce pe Biserica Neagră, o va dărâma.

Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, în timp ce soţia sa îl aştepta în cetatea Ciceului, şi-a găsit vreme să facă un copil cu nevasta curelarului braşovean Weis Iorg. Fără să ştie acest lucru, braşovenii i-au făcut cadou o pereche de ochelari, o raritate la acea vreme, şi i-au trimis o caleaşcă şi stema Moldovei făcută din sare.

Publicitate

Domniţele Brâncoveanu au stat şi ele o vreme în Braşov, Lambrino, soţul Bălaşei Brâncoveanu, devenind la un moment dat epitropul bisericii Sf. Nicolae de aici. În timp ce, de regulă, domnitorii comandau la Braşov postavuri şi arme (Basarab cel Tânăr a cerut meşterilor braşoveni chiar şi două leagăne şi zece mese), Alexandru Lăpuşneanu era mai degrabă interesat de ceva pilule purgative.

Prinţul Mihai Şuţu, când a fugit din Muntenia de frica haiducului Pazvatoglu, refugiindu-se în Braşov, s-a certat cu paznicul cetăţii deoarece chefuia până noaptea târziu şi vroia să fumeze pe stradă.

Radu Mihnea a fost înşelat (post mortem) de către negustorii de aici. Acesta comandase tunuri din fier şi pocale de argint, le plătise în avans, dar murind, braşovenii n-au mai vrut să dea pocalele. A trebuit ca doamna Voica să apeleze la regele Ungariei pentru a le recupera.

Publicitate

Ultimul dintre domnitorii care au mai trecut pe aici a fost Al. I. Cuza. După detronarea sa din 11 februarie 1866, acesta a locuit timpde două săptămâni la hotelul „Vulturul de Aur”, de pe Strada Lungă, nr.1. Pe de altă parte, în Braşov, cel mai vechi vestigiu arheologic este cel ce se află la Pietrele lui Solomon, datând din epoca bronzului şi a doua perioadă a epocii fierului.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>