Connect with us

Fapt divers

VIDEO / Cum trăieşte o vulpe în condiţii extreme în Bucegi, pe Vârful Omu. Pe viscol vine la staţia meteo pentru a primi de mâncare

Redactia Brasov

Publicat

pe

În plin viscol, o vulpe a fost filmată la stația meteorologică de la Cota 2000 din Bucegi.

Publicitate

Iarna și-a intrat în drepturi pe deplin la altitudini mari. La peste 2000 de metri, inclusiv la stația meteorologică de la Vf. Omu, stratul de zăpadă a ajuns la dimensiuni considerabile, în unele locuri depășind chiar și un metru și jumătate. 

O vulpe și-a făcut apariția la stația meteorologică de la Cota 2000 din masivul Bucegi. Aceasta a venit să fie hrănită de către meteorologi. Vulpiţa Lili este un musafir des, dar, acum, a fost pentru prima dată când a venit pe viscol.

Publicitate
video
Publicitate
Spune-ți părerea

Fapt divers

Cel mai lung tunel din România se află în județul Brașov

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Când vine vorba de infrastructură România este un dezastru. Investițiile realizate de-a lungul timpului în căile ferate, autostrăzi și șosele au fost minime spre deloc. Cam tot ceea ce s-a realizat în această țară a fost făcut înainte de Revoluție.

România ocupă un loc codaş în Europa în privinţa tunelurilor rutiere şi feroviare. Între anii 1924 – 1929 a fost realizat cel mai mare tunel din țară.

Publicitate

Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului este cel mai lung tunel de cale ferată din România, situat pe raza comunei Teliu, judeţul Braşov. Lucrarea are o lungime de 4.369,5 m şi este prevăzut pentru cale dublă, electrificată.

A fost construit de firma germană Julius Berger și poartă numele pârâului Teliu, pe valea căruia trece linia ferată. Calea ferată a fost inaugurată oficial la 25 iunie 1931, cu toate că era un proiect mai vechi care avea ca scop realizarea unei căi ferate care să asigure legătura Braşovului cu Buzăul, traversând Carpaţii. Pe partea moldoveană se realizase încă din anul 1909 o cale ferată între Buzău şi Nehoiaş.

Publicitate

Infrastructura rutieră, la pământ

România mai are tuneluri care merită luate în evidență, însă suntem departe de Europa. În localitatea Tălăşmani, la limita dintre judeţele Galaţi şi Vaslui, se găseşte al doilea tunel ca lungime din România. Tunelul de la Tălăşmani are lungimea de 3.330 metri.
Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972.

După ani buni în care nu se construit nimic, autoritățile au în lucru realizarea unui nou tunel, cu o lungime de aproape trei kilometri, care urmează a fi făcut pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Are o valoare estimată de peste un miliard de lei, iar pentru construcția sa au fost depuse luna trecută 12 oferte din partea mai multor firme din China, Turcia și Europa.

Citește mai mult

Fapt divers

VIDEO / Proprietarul singurei Dacii D6 Estafette funcţionale din România este un braşovean. Modelul exclusivist a fost produs în doar 642 examplare în timpul „Epocii de Aur”

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Dacia D6 Estafette a fost una dintre cele mai rare Dacii. Mașina a fost un model exclusivist produs în doar 642 de unități, pe durata a patru ani. De fapt, Dacia D6 Estafette a fost o asamblare în sistem CKD a modelului francez Renault Estafette. Modelul românesc are o poveste uimitoare și, se spune, că ar fi fost interzis pentru că nu era pe placul Elenei Ceaușescu.

Dacia D6 Estafette a fost asamblată în România între anii 1975 și 1978 și au fost realizate 642 de exemplare. 176 de unități în anul 1975, 49 în 1976, 371 în 1977 și 4 în 1978. Automobilul avea același motor ca Dacia 1300, diferența era doar în ceea ce privește caroseria. Sistemul de frânare de pe puntea spate, dar și anvelopele, tapiteria și geamurile au fost produse la noi în România. Doar pompa de apă și carcasa filtrului de aer nu erau produse în țara noastră.

Publicitate

Modelul a fost catalogat încă de la început ca fiind ”diferit” și un pic cam excentric. De fapt, Dacia D6 Estafette era genul de automobil dedicat hipioților sau celor care voiau să-și trăiască viața ”altfel”. Exact cum s-a întâmplat în cazul Volkswagen Transporter.

Dacia D6 Estafette nu a fost deloc pe placul autorităților comuniste care păreau că pierd controlul lăsând la vânzare astfel de automobile. În plus, comuniștii nu-și doreau ca oamenii să-și trăiască viața într-un mod prea ”libertin”. Se spune că Elena Ceaușescu a fost cea care ar fi dat dispoziție ca automobilul să nu fie vândut cetățenilor. Așadar, aproape toate modelele D6 Estafette care au fost produse au fost date în folosință institutiilor de stat. Cele mai multe modele Dacia D6 Estafette le-au primit angajații Poștei Române.

Publicitate

Câțiva ani mai târziu, Uzina Autobuzul din Capitală a încercat echiparea unei caroserii TV (Tudor Vladimirescu) cu mecanica Estafette, proiectul fiind catalogat drept un eșec.

Câte exemplare Dacia D6 Estafette mai sunt ”în viață”?

Astăzi, pot fi numărate pe degetele de la o mână numărul de mașini Dacia D6 Estafette iar în România mai există doar una funcțională, cea a unui brașovean. La ediția a IX-a a evenimentului ”Întâlnire Dacia Clasic”, care a avut loc în anul 2017, a participat un astfel de model. Dacia D6 Estafette s-a păstrat foarte bine și este înmatriculată în Brașov. ”Vreo trei ani de zile am căutat această mașină până acum cumpărat-o. Partea mecanică nu este complicată, probleme am avut cu partea de tinichigerie”, avea să declare pentru Mașinistul. Dudi Levente, proprietarul celei mai rare Dacii din România. Dat fiind că automobilul este extrem de valoros, Dudi Levente a mai cumpărat un model doar pentru piesele de schimb.

video

 

Citește mai mult

Fapt divers

Complexul geologic Racoșul de Jos, aspirant la titlul de geoparc UNESCO. Aici se afla un arbore, supranumit “Bătrânul Carpaţilor” care are aproape 900 de ani

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Încă un teritoriu din România aspiră la tilul de geoparc UNESCO, anunță Pro TV. Vorbim despre împrejurimile oraşului Rupea, din judeţul Braşov.

Acolo, pe o suprafaţă de 27.000 de hectare se află roci bazaltice stranii, ape sărate, vulcani noroioşi, o rezervaţie de protecţie a păsărilor şi o păşune care găzduieşte stejari bătrâni de peste 500 de ani.

Publicitate

Prea puţin vizitat şi din cauza drumului, în unele zone greu accesibil, complexul geologic Racoșul de Jos ascunde obiective naturale de o frumuseţe rară.

Printre ele, urmele ultimelor erupţii bazaltice petrecute pe teritoriul României.

Publicitate

„Coloanele prin pur şi simplu aparența lor atrag oamenii, par aşa mistificaţi de ei, dar coloanele acestea este de fapt lavă solidificată. Au o vechime de mai mult de 1 milion de ani, de fapt 1.200.000 de ani”, spune geologul Ildiko Soos pentru Pro TV.

Lacul de la Racoş este renumit pentru culoarea apei care în razele soarelui seamănă cu cea a smaraldului, de aici şi numele “lacul de smarald”. Are o adâncime de 15 m, iar culoarea este dată de alge şi mineralele care s-au dizolvat din rocă.

La nici 30 de minute distanţă, la Merchiașa se află două fântâni cu apă sărată şi cea mai mare pășune cu stejari seculari în ţară. Aici se afla un arbore, supranumit “Bătrânul Carpaţilor” care are aproape 900 de ani.

Publicitate

Nu departe, se află vulcanii noroioşi şi rezervaţia de păsări din apropierea localităţii Homorod. Acolo putem observa, cu puţin noroc, egrete şi berze negre, raritaţi în România.

Viitorul geoparc include mai multe castele şi biserici fortificate; cel din Racoş a fost protejat la vremea lui de o idee militară genială – al doilea zid de apărare e prevăzut cu orificii de tragere oblice, astfel încât cei aflaţi îndărătul său nu puteau fi răniţi.

Intrarea geoparcului Carpaterra în reţeaua Unesco ar aduce turişti străini în zonă, dar şi posibilitatea de a obţine finanţări pentru protejarea şi promovarea obiectivelor.

Până acum un singur loc din România a primit titlul de Geoparc Internaţional UNESCO. Este vorba despre cel aflat în Țara Hațegului. Ţinutul Buzăului aspiră la acelaşi titlu.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>