Connect with us

Prima pagină

Video / Centrele de carantină din Braşov îşi închid porţile din 25 mai. La ora aceasta mai sunt 24 persoane carantinate

Avatar

Publicat

pe

După două luni și jumătate de funcționare în care au fost gazde pentru românii întorși din străinătate, în ultimele zile, centrele de carantină s-au închis rând pe rând, ultimul care găzduiește încă 24 de persoane își va închide porțile în data de 25 mai, când vor pleca ultimele 4 persoane carantinate. În cifre, în municipiul Brașov au funcționat 6 centre de carantină, două în clădiri aparținând Municipalității, iar celelalte 4 în hoteluri. În această perioadă 608 persoane au stat, timp de 14 zile fiecare, în aceste centre. Cea mai mare parte a persoanelor din aceste centre au fost din afara municipiului Brașov, aproximativ 75%, mare parte dintre aceștia fiind din județul Brașov, dar au fost și situații cu cetățeni din alte județe, Brăila, Botoșani, Constanța, Prahova sau Sibiu. 

Publicitate

Trebuia să fim disponibili 24 de ore din 24”

Pentru a afla cum a fost această perioadă pentru cei implicați în administrarea centrelor și furnizarea serviciilor pentru persoanele din centre am discutat cu Emil Pușcașu, șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, din cadrul Primăriei Brașov: „Sincer, a fost o perioadă grea. Atunci când trebuie să gestionezi 6 centre de carantină, cu multe persoane care vin și pleacă, unele cu nevoi speciale, și să fii disponibil 24 de ore din 24, este foarte greu. Intrările în centre nu erau programate, depindeau de convoaiele care veneau de la aeroporturi sau de la vamă, și veneau și noaptea, și dimineața, și peste zi, trebuia să fii oricând disponibil. Unele persoane aveau copii mici, aveau nevoie de pampers, lapte praf, aparate pentru încălzit apa și pentru a le prepara hrana copiilor, altele erau bolnave și aveau nevoie de medicamente, sau pur și simplu urmau tratamente și nu puteau mânca mâncarea normală. Trebuia să ne comunice ce au voie să mănânce, noi trebuia să avem grijă să le comunicăm celor care ne furnizau cateringul aceste lucruri, și hrana să fie diferită în fiecare zi. Am avut și situații în care oamenii au fost cooperanți, s-au organizat, au vrut să-și facă viața mai ușoară în centrul de carantină, și-au comandat televizoare sau playstation-uri, dar am avut și situații, zicem noi din rea-voință, când au rupt prosoape, au înfundat canalizarea, au distrus mobilier. Chiar a trebuit la un moment dat să închidem un centru de carantină, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu canalizarea, am avut o coloană întreagă înfundată cu prosoape, bucăți de cearceaf și textile, și a trebuit să tăiem coloana pentru a rezolva situația. O altă situație mai deosebită a fost chiar la începutul perioadei de carantină, cu o persoană cu handicap din alt județ căreia i-a plăcut la noi, solicita când fructe, când sucuri, i-am satisfăcut cererile și la sfârșitul celor 14 zile ne-a comunicat că nu mai vrea să plece din centrul de carantină. Evident că nu putea rămâne acolo, așa că a fost nevoit să plece din centru”.

Publicitate

Nevoi speciale în carantină: lapte praf, pamperşi şi cartele SIM

Pentru a menține funcționarea acestor centre în condiții optime, angajații primăriei, voluntarii Crucii Roșii și angajații hotelurilor au făcut eforturi deosebite. De la primirea persoanelor carantinate la orice oră, până la asigurarea anumitor nevoi mai speciale, de la pampers, lapte praf pentru bebeluși, până la încărcătoare de telefon sau cartele SIM.

Astfel, în momentul în care o persoană ajungea în centru de carantină i se puneau la dispoziție lenjerie de pat, produse de igienă personală (pastă de dinți, periuță, săpun etc.) sau produse pentru igienizarea camerelor (mop, găleată, dezinfectanți, detergenți pentru diverse suprafețe sau pentru rufe etc.) și intrau în camerele care anterior fuseseră dezinfecate.

Dezinfecţia spaţilor comune se făcea în fiecare dimineaţă

În fiecare dimineață se efectua dezinfecția spațiilor comune din aceste centre. La prânz voluntarii sau angajații primăriei aduceau fiecărei persoane carantinate mâncare și apă. Toate aceste produse se duceau la ușa fiecărei camere, ceea ce însemna un efort destul de mare pentru cei care le transportau. Ulterior se colecta gunoiul, care era tratat ca deșeu biologic și se procesa în regim special. Pe lângă aceste activități, aceste persoane le mai duceau și lenjerile de pate, care trebuiau schimbate, pachetele primite de la aparținătorii persoanelor aflate în carantină sau, cei care doreau să își comande o mâncare mai deosebită, o puteau face, iar livrarea în interiorul centrului se făcea tot de aceste persoane. În tot acest timp, cei care derulau aceste activități erau îmbrăcați cu combinezoane, purtau măști de protecție, mănuși și viziere, indiferent dacă cât de cald era și câte zeci de kilograme de produse trebuiau cărate.

Publicitate

Au existat probleme de conduită

Cea mai parte a persoanelor cazate în aceste centre au avut un comportament adecvat situației, unii chiar au încercat să își facă viața mai ușoară, astfel că și-au comandat tot felul de produse electronice, inclusiv playstation, dar au fost și câteva situații în care cei aflați în centrele de carantină și-au descărcat ,,energia” pe obiectele din aceste centre, așa s-a ajuns la uși, geamuri, piese de mobilier rupte, oglinzi sparte sau obiecte sanitare distruse, sau persoane care, fie din necunoștință, fie din rea-voință, au înfundat rețelele de canalizare cu pamperșii, absorbante sau șervețele umede, sau au mutat paturile și mobilierul dintr-o cameră în alta, chiar la etaje diferite. Cea mai gravă situație cu care ne-am confruntat a fost cea în care o persoană aflată într-un astfel de centru a înfundat toată rețeaua de canalizare după ce a aruncat la toaletă prosoape, bucăți de cearceaf și alte materiale textile, astfel încât a fost nevoie de evacuarea centrului de carantină, și de înlocuirea unei părți a rețelei principale de canalizare a clădirii.

Publicitate

Din fericire aceste situații au fost rare, ca și situațiile în care persoanele aflate în centrele de carantină au fost transportate la spital pentru diverse afecțiuni, iar și mai puține, cele la care a fost confirmată prezența coronavirusului, astfel că după trecerea perioadei de carantină, majoritatea acestor persoane au ajuns la domiciliile lor.

La 24 de ore după dezinfectarea tuturor spațiilor, se face o igienizare, după care se vor efectua reparațiile necesare, astfel încât aceste clădiri să poată fi utilizate pentru destinația lor.

Publicitate
Spune-ți părerea

Eveniment

Un poliţist din Baraolt s-a împuşcat în cap

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

La data de 28 ianuarie, un agent de poliție, de 24 de ani, din cadrul Poliției Orașului Baraolt a fost găsit de către colegii acestuia într-o cameră din sediul poliției, prezentând o plagă împușcată la nivelul capului.

La momentul în care a fost găsit, polițistul prezenta semne vitale.

La fața locului a fost solicitat imediat un echipaj medical, care după intervenție, l-a transportat la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate.

Poliţistul a fost internat la o unitate medicală în stare gravă, comatoasă. Din nefericire, acesta a murit pe patul de spital.

În continuare, se efectuează cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe, pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

Polițistul își desfășoară activitatea în cadrul I.P.J. Covasna din anul 2019, fiind absolvent al unei școli de agenți de poliție.

Din primele verificări, este vorba de o tentativă de suicid

Citește mai mult

Eveniment

FOTO – VIDEO / Aproape 450.000 e euro falşi şi peste un kilogram de cannabis au găsit procurorii DIICOT Braşov

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

În această dimineaţă, procurorii DIICOT-S.T. Braşov împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov au efectuat un număr de 28 de percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Brașov, Craiova, Ploiești și a judeţului Alba, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, trafic de droguri de risc şi trafic de droguri de mare risc.

În fapt s-a reținut că, începând cu luna august 2020, un număr de 3 suspecţi, au constituit pe raza municipiului Brașov, un grup infracțional organizat având ca principal obiectiv obținerea unor sume mari de bani din falsificarea de monedă străină, respectiv euro, de diferite cupiuri.

Publicitate

În urma colaborării cu EUROPOL, s-a stabilit faptul că falsurile produse de membrii acestei grupări au fost semnalate pe teritoriul a 10 state din cadrul Uniunii Europene.

Cele 10 state din cadrul Uniunii Europene pe teritoriul cărora au fost semnalate falsurile produse de către membrii acestei grupări sunt România, Austria, Belgia, Germania, Spania, Italia, Grecia, Lituania, Olanda și Slovacia. În aceste state au fost plasate un număr de 441 de bancnote din cupiura de 50 de euro contrafăcute.

Din investigațiile efectuate în cauză, a rezultat faptul că o parte dintre membrii grupului au întrevăzut o oportunitate și din contrafacerea de bancnote emise de către statul român, respectiv bancnote din cupiură de 100 de lei, sens în care au desfășurat mai multe activități, în vederea obținerii unei calități a bancnotei cât mai apropiată de original.

Un alt palier abordat a fost reprezentat de implicarea în activități de trafic de droguri de risc și de mare risc, sens în care membrii grupului au oferit/vândut droguri de risc și de mare risc (cannabis și cocaină), mai multor persoane.

S-a reţinut faptul că, în perioada 25 – 31 ianuarie 2021, membrii grupării au intenționat să pună în circulație suma de 50.000 de euro, compusă din bancnote din cupiură de 50 de euro falsificate.

Publicitate

În urma perchezițiilor efectuate, a fost identificată aparatura folosită în activitățile de falsificare (imprimante, scanere, calculatoare, cerneluri speciale), documente de identitate ce par a fi contrafăcute, suma de 445.770 de euro, formată din bancnote de diferite cupiuri, susceptibile a fi falsificate, aproximativ 1.250 de grame de cannabis, 10 grame de cocaină, precum și sumele de 11.670 de euro, 800 de dolari și 42.780 de lei.

La sediul DIICOT- S.T.Braşov au fost aduse, în vederea audierii, un număr de 21 de persoane.

Acțiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate Craiova, Ploiești, Alba și București, şi al jandarmilor din cadrul G.M.J. Burebista Brașov.

Publicitate

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Citește mai mult

Eveniment

VIDEO / Misiune în nămeţi! Cum patrulează jandarmii montani de la Bâlea în zăpadă de peste un metru şi jumătate

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Ninsoarea a pus stpânire pe crestele munţilor. Cu siguranţă cel mai mare strat de zăpadă din ţară este în vârul munţilor Făgăraş. La peste 2.000 de metri altitudine zăpada ajunge în multe locuri la peste un metru şi jumătate, iar oamenii care trebuie stau acolo au o misiunea foarte grea.

Nămeţii dau mari bătăi de cap jandarmilor montani care au punctul de lucru acolo. În vârful Munţilor Făgăraş se află Postul de jandarmi montan Bâlea al Inspectoratului de Jandarmi Județean Sibiu. Acolo sunt mereu prezenți jandarmii. Este un post de jandarmi montan permanent.

Aceştia sunt prezenţi pentru prevenirea accidentelor, informarea turiştilor, căutarea şi salvarea persoanelor aflate în dificultate.

Ministerul Afacerilor Interne a comentat şi el experienţa jandarmilor montani de la Bâlea:

„Au plecat de dimineață de la Sibiu…
Au luat telecabina de la Bâlea Lac și apoi au mers timp de o oră prin zăpadă mai mare de un metru, până la Baza de salvare, acolo unde își au „biroul”.
Sunt jandarmii montani din masivul Făgăraș, cei care au grijă ca turiștii, destul de mulți chiar și în această perioadă, să fie în siguranță.
Au la activ zeci de misiuni de salvare desfășurate în condiții extreme, viscol puternic, vizibilitate redusă, temperaturi mult sub limita înghețului sau zone greu accesibile.
Sunt oameni care niciodată nu au spus nu se poate.
Știu pe dinafară fiecare bucățică din acești munți și împreună cu colegii de la Salvamont și-au pus de multe ori viața în pericol pentru a o salva pe a celor care aveau nevoie de ajutor.
Nu vor să descurajeze pe nimeni să facă drumeții pe munte pe timp de iarnă, doar fac o serie de recomandări pe care trebuie să le respectați pentru a fi în siguranță:
 Informați-vă din timp asupra traseului propus, precum şi asupra programului de funcţionare a mijloacelor de transport pe cablu;
 Consultați prognoza meteorologică înainte de a pleca la drum;
 Purtați echipament adecvat zonei de munte;
 Nu plecați pe munte dacă ați consumat băuturi alcoolice;
 Folosiți numai traseele marcate şi să nu vă abateți de la acestea;
Dacă vă aflați în dificultate pe munte, apelați numărul unic de urgenţă 112, precizând următoarele: datele de identificare, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor şi locul unde sunt persoanele aflate în dificultate.”

 

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>