VIDEO / Anunţ al ministrului Mediului la Braşov. A fost elaborată o primă formă a Codului silvic

Specialiştii consorţiului care lucrează la elaborarea proiectului noului Cod silvic şi a modelului de structurare a legislaţiei subsecvente au realizat o primă formă, un draft, care va intra într-o consultare cu specialiştii în domeniu, a anunţat marţi, în prezenţa ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, rectorul Universităţii Transilvania Braşov, Ioan Vasile Abrudan.

Conform acestuia, obiectivul celor trei parteneri ai consorţiului – universitatea din Braşov, cea din Suceava şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – a fost elaborarea unui „document echilibrat”, care să reflecte, pe de o parte, „tot ce este bun şi a fost până acum în gestionarea pădurilor şi, pe de alta, adaptat la schimbările din societate şi la normele europene şi internaţionale privind gestionarea pădurii”.

„Avem prima formă, cu care se intră într-un proces de consultare, dar ca parte a acestui exerciţiu de elaborare a acestui Cod silvic şi nu aş vrea să se confunde cu transparenţa în elaborarea documentelor legislative (…), momentul în care ministerul, guvernul va fi de acord să-l pună pe agenda discuţiilor, pentru a fi promovat ca ordonanţă. (…) Dezbaterile au fost destul de aprinse în ce priveşte partea de sancţiuni – atunci când sunt încălcate prevederile legale, în ce priveşte protecţia mediului şi paza pădurilor – care va fi o noutate”, a precizat rectorul Universităţii Transilvania Braşov.

Prezent la Braşov, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a precizat că, prin noul Cod silvic, se doreşte crearea unui echilibru, prin responsabilizare şi control, care oferă proprietarului de pădure posibilitatea să-şi gestioneze proprietatea aşa cum crede, însă în anumite limite.

„Drepturile şi obligaţiile proprietarului sunt regândite şi sunt aşezate pe o nouă temelie. (…) Dar sistemul de ocoale silvice rămâne şi va fi baza serviciilor forestiere prestate la cel mai înalt nivel. (…) Foarte important: rămâne, ca document de bază al gestionării unei suprafeţe forestiere, amenajamentul silvic, introducându-se o flexibilitate pentru micii proprietari, cu suprafeţe reduse de pădure, pe care nu pot elabora aceste planuri de management. (…) Cu siguranţă, noţiunea de comunitate dependentă de pădure va fi o noutate absolută pentru că inclusiv în ariile protejate, parcurile naturale există comunităţi care au putut să supravieţuiască trăind acolo într-o simbioză cu pădurea sute de ani. (…) Ne dorim ca această simbioză între comunităţile locale şi pădure să fie recreată acolo unde este nevoie şi se poate”, a spus ministrul.