Connect with us
Publicitate

Administrație

VIDEO / Allen Coliban vrea un DNA al pădurilor: „A fost un proiect pentru care m-am luptat. Sper în continuare să-l văd pus în fapt”

Publicat

pe

Înainte de a fi primarul Brașovului, Allen Coliban este un om foarte interesat de problemele mediului din România. A înțeles, însă, cât de gravă este situația în momentul în care a devenit președintele Comisiei de Mediu a Senatului României, perioadă în care a ajuns să descopere gradul real de infracționalitate care se manifestă în acest domeniu. Într-un interviu acordat în exclusivitate publicației INVESTIGATORIA, Allen Coliban ne arată perspectiva sumbră pe care o avem într-o țară în care protecția mediului nu este considerată nici acum o prioritate, chiar dacă lumea e sub “cod roșu”.

Publicitate

A ajuns președinte în Comisia de Mediu a Senatului, doar pentru că nimeni nu și-a imaginat că acolo vrea cineva să se implice. De aceea, nici n-a avut prea mult sprijin, din clipa în care a fost clar că Allen Coliban nu va folosi funcția nou obținută pentru a-și face poze la prezidiu. A descoperit astfel că interesul pentru calitatea aerului, depozitarea deșeurilor sau defrișările ilegale era mic spre inexistent.

“În 2017, Comisia de Mediu era un fel de Cenușăreasă, n-o băga nimeni în seamă și am început s-o facem foarte activă. Am cerut multe dintre legile care erau propuse pe la alte comisii să vină și la Comisia pentru Mediu, am organizat dezbateri, am luat domeniu cu domeniu și am început să pun pe tapet problemele mari, ori că era vorba de dezbateri, ori că era vorba despre inițiative legislative de care România avea nevoie. Încet, încet, am construit un arsenal de proiecte pe linia aceasta de mediu.

În paralel, nu doar pe linie de activitate parlamentară, am fost foarte activi și pe zona monitorizării poluării. Adică, în România, rețelele independente de monitorizare a calității aerului erau cumva la început. Existau câțiva senzori ici și colo în câteva orașe, am căutat producători de astfel de dispozitive, am început să facem măsurători la București, la Brașov, inclusiv cu senzori mobili și să arăt care e realitatea. Asta în contextul în care, cel puțin la Brașov, fosta administrație locală alesese să ascundă sub preș problema: a mutat stația care era cu cele mai mari probleme, cu cele mai alarmante citiri din zona centrală și au mutat-o în zona căminelor studențești, aproape de natură. În contra-balans, am luat un senzor, l-am pus în zona centrală și am arătat care e adevărul. Ei bine, nici după ce mutaseră acest senzor, nimic nu se îmbunătățise, iar subiectul acesta al calității aerului începuse să fie din ce în ce mai prezent în spațiul public, iar faptul că am transparentizat problemele acestea cred că a contribuit la nivelul de cunoștințe și înțelegere pe care îl avem acum.„, a povestit Coliban pentru investigatoria.ro.

Publicitate

Întrebat dacă în acea perioadă s-a confruntat cu presiuni ale grupurilor de interese care se înfruptă din resursa naturală în mod ilegal, Coliban a răspuns destul de evaziv, dar a lăsat să se înțeleagă că lupta cu rețelele foarte vaste din domeniu poate deveni uneori periculoasă.

“Au fost câteva situații pe ce înseamnă lupta cu câțiva dintre dezvoltatorii imobiliari din zona Brașovului, care consideră că orice le este cuvenit și că pot să facă blocuri oriunde, inclusiv pe dealurile verzi din zona veche. Colegul meu, Cornel Zainea, de pildă, care și el a fost reprezentantul nostru în Camera Deputaților, avea o luptă mult mai frontală cu groapa de gunoi din Chiajna, el fiind locuitor în Chiajna. Și s-a ajuns chiar la intimidări, procese pe persoană fizică, în care ar fi trebuit să plătească niște zeci de mii de euro din salariu. Adică, momentul în care te lupți cu niște titani, cu niște rețele foarte vaste, automat și presiunea aceasta o resimți, chiar dacă, în mod teoretic, ești protejat de imunitatea parlamentară și se presupune că ești protejat de instituțiile statului. „, ne-a mărturisit acesta.

Situații dificile a întâmpinat și în domeniul deșeurilor, pentru că ancheta inițiată pe gropile de gunoi din România, urmată de un raport foarte serios, nici măcar n-a fost luată în seamă inițial de gruparea PSD-ALDE, majoritară la acel moment în Parlament. Astăzi, el crede că încă nu se face destul în domeniul deșeurilor și că există riscuri foarte mari, pe care România nu le ia în calcul la modul serios.

“Mai în glumă, mai în serios, discutam cu Cornel și cu prietenii și spuneam că, în ritmul ăsta, o să sfârșim într-un concasor de deșeuri. Tot în calitate de președinte al Comisiei pentru Mediu a Senatului am  inițiat o anchetă la gropile de gunoi și asta într-un moment în care majoritatea parlamentară era covârșitoare în favoarea PSD-ALDE. Și  cumva mi-au dat jucăria asta crezând că o să merg și eu pe acolo să-mi fac niște poze. După ce am venit cu un raport de aproape 100 de pagini, nici n-au vrut să mi-l aprobe inițial, pentru că erau multe probleme identificate și puse pe tapet. De la mafioți care amenințau autoritățile de mediu și le-au ținut sechestrate la comunități care nu mai aveau apă în fântână, pentru că trecea pârâul prin groapa de gunoi pe lângă sat. „, a mai spus Allen Coliban.

În continuare crede că e vitală pentru România înființarea unui DNA al pădurilor, instituție care ar putea ține sub control tăierile ilegale. Din păcate, nici în acest domeniu nu există încă reglementări suficient de serioase pentru a pune stop infracționalității atât de bine înrădăcinate. Coliban își amintește că a fost personal în teren în zona Sucevei, împreună cu un activist de mediu, și a identificat numeroase moduri prin care furtul de lemn este acoperit în România.

“Cel puțin în ultimii ani există câteva zone fierbinți când vorbim de tăieri ilegale. Adică, se vorbește mult despre Suceava, despre Maramureș, despre Argeș. Pe zona Brașov nu știu să vă spun, mă refer la județ, pentru că fondul forestier al municipiului este gestionat de o structură din subordinea noastră și ce am reușit să facem a fost să oprim niște proiecte de drumuri forestiere, care ridicau mari probleme pentru comunitate. Și parte din lupta la nivel local a fost să conving autoritățile, încă din anul pre-electoral să tragă pe linie moartă acest proiect și am avut o largă susținere din partea societății civile. Am strâns undeva la 11.000 de semnături atunci pentru oprirea acelui proiect. După ce am devenit primar, am reușit să-i punem cruce definitiv. Revenind la problema tăierilor ilegale, am mers inclusiv pe teren să văd cu ochii mei cum se fură lemnul. Am văzut astfel inclusiv cioate îngropate, adică arbori scoși din pământ cu totul și ce ar fi trebuit să rămână dovada măcelului era dus într-o vale și îngropat. Sunt elemente care probează existența infracționalității în domeniul silvic, pe care le-am folosit și ca argument pentru a susține nevoia înființării DNA-ului pădurilor. A fost un proiect pentru care m-am luptat, alături de colegii mei din comisiile juridice, și pe care sper în continuare să-l văd pus în fapt. Au fost diverse interpretări, că n-avem nevoie de o structură separată, că sunt destui procurori în România și așa mai departe. Dovada în teren arată că ai nevoie de oameni pregătiți special pentru genul acesta de infracționalitate. Altfel, cineva care se ocupă de hoți și criminali și vede niște cioate nu poate înțelege ce s-a întâmplat acolo… „, a concluzionat Allen Coliban.

Publicitate
Interviu exclusiv despre Mediul din România cu Allen Coliban

Interviu exclusiv despre Mediul din România cu Allen Coliban

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes