Ursus investeşte 50 mil. euro în fabrica de bere de la Braşov

Industria berii a experimentat o perioadă plină de dezechilibre în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, iar cele mai multe dintre acestea s-au produs pe fondul închiderii sectorului HoReCa.

Jucătorii de pe piaţa berii au încercat să se adapteze la noul context, după cum afirmă şi Robert Uzună, vicepreşedinte corporate affairs în cadrul Ursus Breweries, iar 2020 a fost un an în care compania a dat dovadă de flexibilitate şi a învăţat să opereze cu scenarii multiple, astfel încât să fie pregătită pentru orice.

„Realitatea este că modul în care pandemia a afectat sectorul HoReCa nu a rămas fără urmări pentru întreg sectorul berii. Ceea ce cred eu că nu ne-am aşteptat niciunii este ca modul în care au compensat celelalte canale de vânzare să facă posibil ca impactul financiar să nu fie atât de mare. Însă, toţi jucătorii, Ursus implicit, au avut de suferit de pe urma închiderii sectorului HoReCa. Cred că vorbim deja cu toţii de flexibilitate, vorbim de a învăţa să operăm cu scenarii multiple, planul B nu mai este o excepţie, este parte din regula jocului şi cred că este ceea ce va trebui să definească de acum activitatea până când vom vedea şi acest hop depăşit“, a spus Robert Uzună, vicepre­şedinte corporate affairs al Ursus Breweries, în cadrul videoconferinţei „Cei mai mari jucători din economie” organizată de de Ziarul Financiar.

O surpriză plăcută a fost anul trecut faptul că ponderea ruralului în vânzări, de 45% în România, care era considerată un neajuns, a fost unul dintre canalele cele mai reziliente, alături de canalul de comerţ modern.

Pentru a se evita pierderile majore şi pentru a menţine relaţia cu întreprinzătorii din HoReCa, producătorul a venit cu măsuri în sprijinul partenerilor.

O primă măsură pe care Robert Uzună a menţionat-o a fost luată la nivelul com­paniei şi a constat în preluarea stocurilor aflate pe piaţă, astfel încât ele să nu expire, iar partenerii companiei să nu aibă o pier­dere foarte mare. Totodată, menţio­nea­ză el, în 2020 au fost reajustate con­tractele pe care compa­nia le are şi s-au adus targeturile la un nivel realist, adaptat noului context.

O altă iniţiativă luată anul trecut, de data aceasta la nivel de industrie a berii, a fost sprijinirea iniţiativei celor din HoReCa de a duce consumatorii înspre forme alternative de a comanda. „Am avut destul de mult succes pentru că, în cele din urmă, după ce s-au închis între 20 şi 30% dintre restaurante totuşi am observat că cei mai mulţi dintre jucători au reuşit să rămână pe picioare“.

Robert Uzună spune că astăzi, după mai bine de un an de pandemie, jucătorii din industria berii se uită mult mai atent la aceste canale de vânzare alternative.

În acest sens, el precizează că acest concept de take away sau comenzile pe care oamenii le fac pentru consumul acasă prin diverse aplicaţii vin ca o oportunitate de a dezvolta comerţul electronic şi în industria berii.

„S-au creat oportunităţi în ceea ce priveşte canalele de distribuţie într-o industrie care ar mai fi continuat mult timp în sistemul clasic“. Totuşi, aceste metode nu pot înlocui canalul HoReCa în totalitate. Robert Uzună susţine că acesta are un rol important nu doar în materie de profitabilitate a businessului per total, ci este şi zona în care contactul cu consumatorul se face la un nivel mai ridicat. Mai mult, afirmă el, prin intermediul canalului HoReCa, ofertele premium se exprimă cel mai bine, modalitate care nu poate fi egalată de alt canal de vânzare.

Pentru Ursus Breweries, pandemia a reprezentat o perioadă bună pentru a continua investiţiile.

„În pandemie este o bună oportunitate să continui investiţiile şi dacă businessul şi structura lui permit să funcţionezi în continuare, este bine să o faci. Noi am continuat şi suntem pe cale să avansăm cu o investiţie care se va concretiza în următorii trei ani, de 50 mil. euro, în Braşov“.

Fabrica de bere din Braşov a fost ridicată în 1892, are în prezent 220 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 1,2 milioane de hectolitri de bere, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Recent, Ursus a finalizat un alt proiect de investiţii în fabrica de la Timişoara, cea mai veche unitate de producţie din portofoliul grupului.

În 2020, potrivit datelor regăsite pe site-ul Ministerului Finanţelor, cifra de afaceri a Ursus Breweries a depăşit 2 mld. lei, în uşoară creştere (1,6%) faţă de 2019. Numărul angajaţilor a depăşit 1.640 anul trecut, plus 3% faţă de 2019. În schimb, profitul companiei a scăzut cu 5,6% în 2020 faţă de anul trecut, fiind de aproximativ 244,7 mil. lei.

Ursus Breweries este cel mai mare producător de bere din România. Compania este deşinută de grupul japonez Asahi. Ursus Breweries are în portofoliu mărci precum Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Azuga, Pilsner Urquell, Asahi Super Dry şi St. Stefanus.

Piaţa berii, estimată la 1 mld. euro anual, este dominată de producţia locală, toate cele patru multinaţionale prezente în România – Ursus Breweries, Heineken România, Bergenbier şi URBB – având fabrici locale. Cel mai mare business antreprenorial din sector este al Romaqua (Albacher), dar piaţa a cunoscut în ultimii ani şi o efervescenţă la nivelul micilor antreprenori care au creat 78 de microberării până la final de 2020.