Connect with us

Cultural

Universitatea Transilvania din Brașov a câștigat patru proiecte de cercetare în valoare de aproape 4 milioane de lei

Redactia

Publicat

pe

Universitatea Transilvania din Brașov (UNITBV) a câștigat patru proiecte de cercetare în cadrul competiției naționale organizate de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Unitatea a făcut publice listele proiectelor finanțate în cadrul competiției naționale pentru Proiectele de Cercetare Exploratorie (PCE).

Publicitate

În cadrul acestei competiții, Universitatea Transilvania din Brașov a convins juriul să obțină finanțare pentru patru proiecte pe care le-a depus în cadrul a trei domenii, proiectele valorând în total 3,8 milioane de lei. Astfel, în domeniul „Chimie”, Gabriel Nastase a obținut 93,4 puncte (dintr-un maxim de 100), cu proiectul Studiul profilelor termodinamice în regim izocoric pentru cele mai importante substante crioprotectante (257.033 lei); în domeniul „Științele vieții aplicate și Biotehnologii” au fost declarate câștigătoare două proiecte: al profesorului dr. ing. Stelian Alexandru Borz, care a obținut 93,8 puncte, întitulat HYPERCUBE 4.0 – Schimbarea paradigmei in masurarea lemnului (1,18 milioane lei) și al conferențiarului dr. ing. Ion-Cătălin Petrițan, Studiul factorilor biotici și abiotici ce controlează descompunerea lemnului mort și contribuția acestuia la stocul de carbon în păduri virgine, care a obținut 91,6 puncte (1,19 milioane lei).

În lista proiectelor din domeniul „Științe umaniste” se regăsește proiectul lectorului universitar Sofiana Lindemann – Predictabilitate în rezoluția referențiala – care a obținut 98 de puncte, acesta având un buget de 1,19 milioane lei.

Publicitate

Precizăm că, în total, au fost depuse 1.053 de proiecte, spre finanțare fiind acceptate 247. Bugetul total al competiției a fost inițial de 290 de milioane de lei, iar cu avizul CNCS, și cu aprobarea MEC, pentru încadrarea în acest buget, bugetul fiecărui proiect a fost recalibrat cu o diminuare de 1.968 lei.

Publicitate
Spune-ți părerea

Cultural

Povestea tunului care a sfărâmat zidurile Constantinopolului. Cum a ajuns un fabricant de tunuri din Brașov să spulbere zidurile bizantine

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Secole la rând, zidurile înalte ale Constantinopolului au reușit să protejeze orașul de atacurile diferitelor grupuri de invadatori, inclusiv de atacul sultanului Murad al II-lea (1421-1451) din 1422. Cu toate că Murad al II-lea a adus bombarde care să străpungă zidurile foarte groase ale metropolei creștine, aceste piese de artilerie de foc nu și au dovedit eficacitatea din cauza unei tehnologii de fabricare învechite.

Succesorul său, Mohamed al II-lea, supranumit Cuceritorul, a fost înzestrat cu o pasiune înnăscută pentru artilerie, înțelegând rolul important jucat de aceasta în asedii. Având în vedere că în rândul experților săi, niciunul nu avea cunoștințele tehnice necesare fabricării unei bombarde eficiente, Mohamed al II-lea a apelat la serviciile unui meșter creștin, care la rândul său era interesat în obținerea de sprijin material pentru fabricarea modelului său de tun. Așa a ajuns Urban (cunoscut și ca Orban), un fabricant de tunuri din Brașov, să lucreze în slujba sultanului.

Publicitate

Înainte de a ajunge să lucreze pentru sultan, Urban și-a oferit serviciile și bizantinilor, care au renunțat să-l mai păstreze datorită faptului că nu-l puteau plăti la nivelul cerut de el. Sultanul l-a primit în schimb cu brațele deschise, oferindu-i toate resursele necesare fabricării modelului său de bombardă. Urban și-a înființat turnătoria de tunuri în Adrianopol, unde a supravegheat fabricarea atât a tunurilor din fier, cât și din bronz. În cadrul atelierului său, a fost fabricată și o uriașă bombardă din fontă, care putea fi așezată pe bârne de lemn. Cântărind mai mult de 19 tone, bombarda era capabilă să lanseze ghiulele ce cântăreau aproximativ 400 de kilograme. Cunoscută și sub numele de tun basilic, aceasta a fost transportată cu ajutorul a 60 de boi și mii de oameni, până la locul său de tragere de la Constantinopol, aflat la o distanță de 193 de kilometri de turnătoria lui Urban. Transportul a durat în total 42 de zile.

Mohamed al II-lea a început pregătirile pentru asediul Constantinopolului în februarie 1453, amplasând în jurul orașului 14 baterii de artilerie. Bombardamentul orașului a început la 6 aprilie 1453. Tirurile de artilerie s-au concentrat pe cel mai slab punct din fortificațiile bizantine, și anume poarta Sfântul Romanus. Pentru o perioadă, apărătorii bizantini au reușit să repare la timp toate daunele produse zidului. Sultanul a intrat într-un impas atunci când Urban a fost ucis de explozia unui tun pe care îl supraveghea.

Publicitate

O altă mare problemă a fost fisurarea uriașului tun construit de Urban, care, după ce a fost folosit câteva zile, a necesitat reparații urgente. Mahomed al II-lea a reușit însă să se folosească mai eficient de tunurile sale de calibru mai mic, care aveau o rată de tragere mult mai mare decât tunul basilic, ce reușea să tragă pe zi doar 3 salve. În plus, erau și mai ușor de manevrat. Bateria de artilerie cuprindea 11 bombarde capabile să tragă ghiulele ce cântăreau fiecare 226 de kilograme și alte tunuri mai mici ce trăgeau cu ghiulele de 90 de kilograme. Barajul de artilerie a continuat neîncetat, reușind să slăbească treptat apărarea Constantinopolului.

Așa cum descriau martorii din oraș, tirurile de artilerie reușeau să distrugă uneori întregi secțiuni din zid, ucigându-i pe toți cei care se aflau în apropiere. Deznodământul a avut loc pe 29 mai 1453, atunci când zidurile porții Sfântului Romanus s-au prăbușit, permițând năvălirea otomanilor în oraș. Noua armă a marcat sfârșitul existenței milenare a Imperiului Bizantin cu a sa capitală, Constantinopol, ale cărei ziduri se înălțau cândva la peste 12 metri.
sursă: historia.ro
foto: historia.ro

Citește mai mult

Cultural

Masacrul din Gara Bartolomeu: 250 de români și-au pierdut viața în 1916. Peste osemintele lor comuniștii au turnat o șosea

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Una dintre nopțile negre ale trecutului românesc este cea din 10 octombrie 1916, când 250 de soldați români care rămăseseră fără muniție au fost uciși cu rafale de mitralieră de către trupele germano-ungare.

Masacrul a avut loc în Gara Bartolomeu din Brașov iar incidentul a fost pus pe seama Primului Război Mondial. Totul a început la 48 de ore după intrarea României în război, în vara lui 1916, când trupele române cuceresc Brașovul. Ulterior, Ghiță Băiulescu este numit primar, relatează rumaniamilitary.ro.

Publicitate

Însă la scurt timp se dă o bătălie grea pentru păstrarea Brașovului. În noaptea de 7-8 octombrie, O companie și jumătate din Regimentul 45, Vlașca, reușește cu greu să facă față unor trupe inamice mult mai numeroase. Însă germanii își întăresc forțele.

Soldații români, uciși mișelește de trupele germano-ungare

Publicitate

Astfel, în noaptea de 10 octombrie 1916, aproximativ 250 de oameni conduși de căpitanul Sava Cristescu ajung pe aliniamentul căii ferate din Gara Bartolomeu. Însă nu mai au nicio apărare – au rămas fără muniție.

Trupele germane află acest aspect și realizează o strategie care, pusă în aplicare, duce la masacrarea celor 250 de soldați români. Pe o parte montează două mitraliere, pe cealaltă soldați nemți sunt echipați cu grenade de mână. Astfel, soldații români se trezesc în mijlocul unui adevărat masacru în timpul căruia au murit secerați în doar câteva minute.

„La soldații căzuți în linia de trăgători nu s-a mai găsit niciun cartuș. Dovadă că în lupta de două zile trăseseră tot! O nouă mișelie a Germanilor, căci după legile războiului trebuia să-i ia prizonieri”, nota Gazeta Transilvaniei la cinci ani de la eveniment, citând un martor care a fotografiat câmpul de luptă pe 11 octombrie.

Publicitate

Fotografii realizate la câteva zile după de un ofițer inamic arată cum mai multe mame veniseră cu ai lor copii să asiste la momentele în care soldații români erau aruncați într-o groapă comună.

Eroii români nu s-au odihnit nici după moarte: Comuniștii au turnat o șosea peste osemintele lor

Ulterior, în toamna lui 1920, un reprezentat al societății „Mormintele Eroilor” este trimis la Brașov pentru a se ocupa de îngroparea celor căzuți eroic. Căpitanul Ioan Iorga organizează relizarea unui cimitir de-a lungul căii ferate, lat de trei metri și lung de 200. La capătul acestuia este înălțată o troiță pe care au fost trecute vorbele Reginei Maria: „Nu trebuie să-i plângem pe eroi, ci să-i lăudăm în cântece pentru ca slava numelui lor să treacă în legende”.

La câteva decenii distanță, soldații uciși mișelește la Gara Bartolomeu încă nu au parte de liniște. Comuniștii vor să modifice traseele căii ferate. Oficial, aceștia ar fi mutat osemintele eroilor Cimitirul Militar din Șprenghi, însă în realitate au rămas la marginea șantierului și au fost îngropate sub betonul turnat pentru realizarea șoselei care urma să lege Brașovul de Codlea.

De asemenea, după anul 2000, un sens giratoriu a fost construit pe locul în care se aflaseră 18 morminte înainte.

surse: rumaniamilitary.ro / Gandul

Citește mai mult

Cultural

FOTO / Cum erau notaţi elevi braşoveni în 1940. Datele din foaia matricolă sunt cu mult peste ce găsim acum în cataloage

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Un document şcolar inedit a fost găsit în urmă cu puţină vreme. Acesta arată cum erau notaţi elevii înainte celui de-al doilea Război Mondial. În foaia matricolă din anul şcolar 1939 – 1940 a unei fete din zona Făgăraşului sunt mai multe date despre elev decât găsim acum în cataloage, în carnetele de note sau ciar în fişele psihologice făcute de învăţători şi profesori. Documentul a fost găsit într-un ziar la satului Şona.

Foaia matricolă aparţine elevei Felicia Drăghiciu din clasa a 7-a.

Publicitate

Ce se noteaza în această foaie matricolă:

-Starea socială a copilului, dacă i-a murit vre-un frate, cu câți doarme în cameră sau în pat, cum îi este somnul și alimentația, ce preocupări extra școlare are, și ce profesie i s-ar potrivi.

Publicitate

– Care este profilul psihologic al elevei… iată cu ce rubrici: intelect ( inteligentă, atenția, memoria, imaginația): temperament (viteza de reacție, sensibilitatea, puterea de muncă, sârguința, voioșia): personaliate și caracter (neinfluenţabilitatea, sociabilitatea, camaraderia, onestitatea, bunătatea, simțul dreptății, spiritul de conducător, starea sufletească)

-Situația școlară împărțită în categorii ( educația sănătății, educația minții, educația artistică, educația moral-religioasă) care se notează individual sau ca grupe de cunoştinţe.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>