Visul unei fetițe din Brașov a fost să exploreze mările și oceanele, la fel ca eroii copilăriei sale. Visul a devenit realitate pentru Adela Dumitrașcu în Suedia.

Se spune, pe bună dreptate, că în copilărie se ascund multe răspunsuri conectate cu viața noastră de adult. În copilărie, ne este mai ușor să fim curajoși precum eroii din cărți și basme și să ajungem chiar și la Polul Nord. Adela Dumitrașcu, geofizician și oceanograf în Suedia, confirmă că visele pot deveni realitate și că poți depăși multe granițe atunci când îți urmezi dorințele. Cum ar fi să fii oceanograf, deși vii dintr-o țară fără ieșire la vreun ocean. De altfel, Adela face parte din lista selectă a oamenilor de ştiinţă care au participat la cea mai mare expediţie arctică din istorie – MOSAiC, scrie csid.ro.

Cum de a visat o fetiță din România, din Brașov, să aibă o meserie care la noi nu există – oceanograf?

Adela Dumitrașcu: Visul a început în bibliotecile din Brașov, mai întâi copil fiind și savurând cărțile lui Jules Verne – și cine nu dorește să meargă ”20.000 de leghe sub mări”? După care l-am descoperit pe Jacques-Yves Cousteau la biblioteca franceză din Brașov. Am iubit cărțile și filmele lui!

Ai încercat să studiezi în România ceva legat de marină?

Adela Dumitrașcu: Am încercat la 14 ani să dau și la Institutul de Marină în Constanța dar am fost refuzată direct pentru că nu eram băiat! Sper că Institutul și-a schimbat această politică discriminativă! După care am descoperit în fișierele (da, pe vremea sistemului analog) bibliotecii județene din Brașov, unde îmi petreceam aproape fiecare seară după școală, prima mea carte în oceanografie – ”Introducere în oceanografie” – din păcate am uitat autorul –. Și am știut direct ce voi studia! Și 14 ani mai târziu am început oceanografia în Suedia! (zâmbește)

Unde ai studiat? Și cât de greu a fost drumul până acolo?

Adela Dumitrașcu: Studiile le-am început în Suedia în 2010, mai întâi am început oceanografia și după un an am studiat în paralel și geologia. Am continuat cu cursurile de master în geofizică în Hawai’i după care m-am reîntors în Suedia pentru a continua cu master-ul in oceanografie. La reîntoarcere în Suedia am început să studiez și astronomia – o altă pasiune pe care o am de mică. Drumul a avut momente dificile, de obicei create de conjuncturi personale, dar în general nu a fost greu! A trebuit să învăț suedeză în 6 luni pentru a începe programul la universitate în Suedia. Dar e posibil!

Când a fost cel mai stresant moment?

Adela Dumitrașcu: Cred că cel mai stresant moment a fost pregătirea documentelor pentru studiile în SUA și testul GRE! Altfel a mers totul ca un dans (zâmbește)

Spune-ne mai multe despre meseriile tale, te rugăm.

Adela Dumitrașcu: Da, combin câteva meserii (zâmbește). Prima meserie e de a fi om. Încerc să respect totul în jurul meu și încerc să învăț ceva tot timpul! Ca oceanograf îmi place să fiu mult pe mare, să lucrez cu partea practică, cu multe instrumente, mai ales dacă pot fi trimise la mari adâncimi, ca de exemplu roboții subacvatici. De obicei, oceanografii lucrează foarte mult cu modele și predicții, stau foarte mult în fața calculatorului, dar eu prefer explorarea oceanelor și acumularea datelor știintifice. Ca oceanograf am lucrat în Hawai’i și eram foarte mult în expediții de câteva zile sau săptămâni lunar în Oceanul Pacific.

Fascinant! Mai povestește-ne!

Adela Dumitrașcu: E superb să lucrezi într-un climat tropical unde poți pescui calmari în timpul nopții când trimiteam instrumentele la 5.000 m adâncime și dura in jur de 4-5 ore o misiune sau citeam carte după carte pe deck sau număram meteorii pe cerul acoperit de stele!

La întoarcere în Suedia am continuat să lucrez ca oceanograf la Institutul Suedez de Meteorologie și Hidrologie. Și din nou lucram în grupul tehnic cu diferite instrumente oceanografice și amplasarea banchizelor pentru cercetare. Deci acumularea cunoștințelor tehnice sunt foarte importante în munca de explorare! Am schimbat puțin direcția după aceea și am lucrat ca geofizician în explorare la MMT AB.

Ce faci mai exact acolo?

Adela Dumitrașcu: Ceea ce facem noi ca geofizicieni și oceanografi la MMT e de a carta mările. Lucrăm cu diferite instrumente bazate pe sonare pentru proiecte de amplasare a instalațiilor pentru parcuri de eoliene.  Avem multe proiecte cu diferite universități. Mai avem un proiect arheologic marin în Marea Neagră, de a descoperi epavele antice romane.(Există un documentar despre acest proiect  – MAP the Black Sea.)

Ce alte colaborări mai aveți?

Adela Dumitrașcu: O altă colaborare este cu Universitatea din Göteborg. Ei au achizitionat un AUV (Autonomous Underwater Vehicle) și are nevoie de expertiza noastră tehnică în domeniul roboților subacvatici. Sau un alt proiect, de a dezvolta instrumente de mediul înconjurător subactivatice. În ultimele două proiecte lucrez eu acum ca inginer de cercetare. Am schimbat departamentul la MMT de la geofizică la inginerie datorită experienței în domeniul tehnic și interesul în cercetare marină. Și astfel am ajuns la Polul Nord de două ori și poate în viitorul apropiat și în Antarctica! Si de ce nu, poate în spațiul cosmic în viitor!

Peste 73% din locuitorii municipiilor din România stau la bloc și, cu toate acestea, nu există o abordare clară, atât la nivel național, cât și la nivel local, pentru regenerarea cartierelor de blocuri, reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale, scrie HotNews.ro. Potrivit acestuia, în 30 ani de tranziție, au existat foarte puține inițiative pentru a adresa, într-un mod integrat, problemele cu care se confruntă cartierele de blocuri din România.

În condițiile declinului demografic și al emigrării masive în afara României, creșterea calității vieții în orașele din România, poate să fie un factor de atracție și retenție important.

“Problema majoră cu cartiere construite în timpul comunismului este faptul că au fost construite pentru oameni, nu de către oameni, iar gusturile personale ale oamenilor de rând nu au jucat nici un rol în acest proces. Problema este că o pondere considerabilă a populației urbane din România trăiește în astfel de clădiri, făcute pentru ei, nu de către ei”, menționează sursa citată.

Un studiu al Băncii Mondiale, finalizat în 2017, a arătat că aproximativ 1,8 milioane români ar dori să se mute într-un oraș din România, iar imboldul principal pentru a face această mutare este o calitate a vieții mai bună.

Topul orașelor din România unde românii și-ar dori să locuiască

Brașovul se află în topul orașelor în care românii și-ar dori să locuiască, pe locul patru după București Cluj-Napoca și Timișoara.

Dintre respondenți, 4.42% preferă Brașovul pentru calitatea vieții, 3,8% pentru locuri de muncă, 3,56% pentru serviciile educaționale, iar 3,74% pentru asistența medicală specializată.

sursa: HotNews.ro

Aplicația Facebook Messenger este inutilizabilă în România, dar și în alte zone ale lumii, după o întrerupere a serviciului cu care s-a confruntat gigantul rețelelor de socializare.

Milioane de oameni sunt afectați de căderea Facebook Messenger. Mulți dintre ei au crezut că este vorba despre probleme la internet, însă se pare că de fapt problema este la serverele companiei. Inițial mesajele erau primite cu întârziere, după care aplicația de chat nu a mai funcționat deloc.

După ora 18:15, aplicația continuă să funcționeze cu interferențe, însă este în continuare inutilizabilă. În cazul trimiterii fotografiilor, pe chat este afișat mesajul că fotografia pare să se fi trimis, însă aceasta nu se trimite. De asemenea, aplicația pare că încearcă în mod constant să se conecteze la internet, acesta fiind mesajul afișat: „Facebook trying to connect on internet”.

Unele mesaje sunt trimise după mai multe minute de așteptare. Pentru cei mai mulți utilizatori, în lipsa chatului Facebook, alternativa a devenit Whats App, o mare parte dintre discuții mutându-se acolo. Desigur, ca alte variante mai există servicii precum Telegram sau Signal care nu sunt afectate, problema fiind una internă a Facebook.

Problema a apărut în România în jurul orei 18.00. Au fost raportate probleme şi în Finlanda, Portugalia, Ungaria, Republica Moldova, Ţara Galilor, Belgia, Grecia şi Tunisia.