Connect with us
Publicitate

Cultural

Un nou tezaur uman viu, la Brașov. Titlul a fost obținut de Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii din Lisa

Publicat

pe

Timp de câteva decenii a păstrat tradițiile cu sfințenie și s-a îngrijit de una dintre puținele vâltori care au mai rămas funcționale în România, iar acum toată truda i-a fost recunoscută. Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii din Lisa a primit titlul de tezaur uman viu din partea Ministerului Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Publicitate

Locul încărcat de istorie, de care se îngrijește, a devenit un punct de atracție pentru mii de turiști din toate colțurile lumii. Cu o răbdare ieșită din comun, dar și cu pasiune și iubire pentru tradițiile românești, doamna Angelica împărtășește povestea locului cu orice persoană care îi calcă pragul.

Oamenii care ajung la vâltori sunt fascinați să afle cum funcționează strămoșul mașinii de spălat moderne este fascinant. Apa dintr-un iaz intră pe un jgheab înclinat și ajunge în coșul conic făcut din plăci de lemn. Acolo se crează vârtejul care ajută la spălarea covoarelor. Procesul nu e deloc complicat. Țoalele sunt aruncate în vâltoare, fără niciun strop de detergent și trebuie să stea în vâltoare aproximativ jumătate de oră. Ele ies reîmprospătate și trebuie doar lăsate pe sârmă pentru a se usca.

Angelica Lungociu face parte din cea de-a patra generație a familiei Greavu care duce mai departe tradiția vâltoritului. Potrivit documentelor, vâltoarea de la Lisa este cea mai veche din țară și a fost construită în anul 1848. Locul încărcat de istorie a fost integrat în circuitul turistic de către Muzeul de Etnografie din Brașov, iar de atunci publicul poate vizita vâltorile.

Publicitate

În acest an, 15 români au primit titlul de tezaur uman viu. Aceștia sunt:

  1. Andrei Gheorghe – jud. Iaşi (prelucrarea lutului)
  2. Bacea Nicolae – jud. Bistriţa-Năsăud (prelucrarea pieilor şi blănurilor – cojocărit)
  3. Balâc Liviu – jud. Buzău (prelucrarea lemnului – realizare icoane din lemn)
  4. Bordea Iosif – jud. Cluj (cărbunărit)
  5. Borza Petru – jud. Hunedoara (prelucrarea lutului – olărit)
  6. Băbu Maria – jud. Gorj (alimentaţie, tehnici de pregătire alimentară)
  7. Cojocariu Aurica – jud. Botoşani (prelucrare fibre şi fire textile)
  8. Comăneciu Neculai – jud. Bacău (prelucrarea lemnului)
  9. Hotopilă Ileana – jud. Suceava (pictură cu ceară pe coaja ouălor)
  10. Ilyes Mihaly – jud. Harghita (prelucrarea lutului)
  11. Istvanfi Gheza – jud. Satu Mare (prelucrarea lutului – olărit)
  12. Lungociu Angelica – jud. Braşov (instalaţii de tehnică populară – vâltoare)
  13. Nagy Margareta – jud. Mureş (prelucrarea lemnului, împletitul vegetalelor)
  14. Olivotto Viorica – jud. Argeş (cusături şi ţesături populare)
  15. Şuşca Vasile – jud. Maramureş (realizare obiecte cu utilizare rituală – măşti populare)
Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

De Interes