ULTIMĂ ORĂ: Eugen Tomac, desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru

Publicitate

Într-o mișcare strategică menită să deblocheze criza guvernamentală, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi, 4 iunie, desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Anunțul vine la capătul unei perioade de consultări intense la Palatul Cotroceni, după demiterea Cabinetului anterior prin moțiune de cenzură.

Publicitate

De la Palatul Cotroceni la șefia Executivului

Eugen Tomac ocupă în prezent funcția de consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale, fiind o figură politică experimentată și un apropiat al actualului șef al statului.

„Îl desemnez pe Eugen Tomac în funcția de premier, având încrederea că poate genera echilibrul necesar pentru a duce mai departe proiectele majore ale țării”, a declarat președintele Nicușor Dan în cadrul conferinței de presă susținute în această după-amiază.

Calendarul puterii: 10 zile pentru votul de încredere

Odată cu semnarea decretului de desemnare, începe numărătoarea inversă pentru noul premier. Eugen Tomac are la dispoziție, conform Constituției, un interval de 10 zile pentru a parcurge următoarele etape:

1. Formarea echipei guvernamentale: Stabilirea listei de miniștri.
2. Redactarea programului de guvernare: Documentul care va cuprinde prioritățile economice și sociale ale noului Cabinet.
3. Votul în Parlament: Prezentarea în fața Camerelor reunite pentru solicitarea votului de învestitură.

Un guvern de tehnocrați?

Deși lista oficială este încă în lucru, în mediul politic circulă deja informații neoficiale conform cărora Eugen Tomac ar miza pe un guvern de experți și tehnocrați. Această formulă ar avea scopul de a atrage susținerea unei majorități parlamentare fragile, oferind garanții de profesionalism în gestionarea fondurilor europene și a reformelor asumate prin PNRR.

Misiunea premierului desemnat nu este una ușoară. Eugen Tomac trebuie să negocieze rapid cu forțele politice pro-europene pentru a asigura cele 233 de voturi necesare în Parlament. Dacă nu va reuși să obțină învestitura în termenul legal, România s-ar putea apropia periculos de scenariul alegerilor anticipate.

Rămâne de văzut cine vor fi specialiștii care vor accepta să facă parte din acest cabinet într-un moment de maximă instabilitate politică și economică.