Connect with us

Economic

UE îşi doreşte înfiinţarea unei organizaţii echivalente Rezervei Federale a SUA

Avatar

Publicat

pe

Într-un articol publicat recent pe Yahoo Finance, jurnalistul Myles Udland aduce în discuţie situația complicată dar optimistă a prognozelor Rezervei Federale a SUA, banca centrală a Statelor Unite a cărei principală datorie este de a răspunde la situațiile critice din sistemul financiar american.

Publicitate

Astfel, în urma analizelor se porneşte de la premisa că cele mai severe consecințe financiare legate de pandemia de coronavirus au trecut, însă în același timp recuperarea rămâne o propunere de termen lung cu provocări intrinsece. Citând un comunicat de presa al Rezervei Federale, se subliniază faptul că „epidemia de coronavirus cauzează greutăți economice și umane enorme pe tot teritoriul Statelor Unite și în jurul lumii, iar virusul și măsurile întreprinse pentru a proteja sănătatea publică au indus declinuri acerbe în activitatea economică și o creștere brusca în pierderi de locuri de munca”.

În declarațiile de presă de săptămână aceasta, Jerome Powell (președintele Rezervei Federale) a subliniat că „magnitudinea încetinirii creșterii și ritmul recuperării rămân extraordinar de nesigure și vor depinde în mare parte de succesul practic al măsurilor de restrângere a infectărilor”. Acesta a continuat cu faptul că exista o dorință generală de revenire la normal, însă o recuperare completă este puţin probabilă până când oamenii nu își recapătă încrederea că se pot desfășura la o scară largă de activități în siguranță.

Publicitate

Din punct de vedere financiar, articolul atrage atenția că ultimele prognoze ale ratei dobânzilor sugerează că nu vor exista creșteri până în 2023, cel mai devreme, un semn că orice aspect care seamănă cu o „recuperare deplină” este la câțiva ani depărtare. Contracția economică de 6.5%, respectiv șomajul peste 9% rămân în perspectivă pentru Statele Unite în 2020. Problema principală în a stabili coordonate mai clare stă în faptul că datele sunt deosebit de volatile. Pe lângă aceasta, rezultatele slabe ale raportului evoluția angajărilor, incertitudinea asupra unei evoluții negative a virusului, incertitudinea în continuarea măsurilor politice de sprijinire a IMM și a consumatorilor împiedică o analiză certă a situației economice.

Ca răspuns la prognozele recente ale Rezervei Federale, economistul şef Ian Shepherdson al Pantheon Macroeconomics (firma de consultanță formată de Wall Street Jorunal) mizează pe producţia unui vaccin în curând ca factor cheie pentru adeverirea predicțiilor. „Prognozele medii par a fi rezonabile, dacă presupunerea care le susține este că va exista un vaccin care va putea fi implementat pe scară largă înainte de jumătatea anului viitor”[…] „Daca nu, toate pariurile în privința rapidității recuperării sunt nule”.

Publicitate

În contrast cu predicţiile Statelor Unite, evoluția recuperării macroeconomice la nivelul UE depinde de proiectului făcut public ieri de a se forma o Uniune Europeana a piețelor de capital. Într-un articol publicat recent, autorul Jenna Brown descrie acest proiect ca fiind un set de 17 măsuri interdependent legate de politica publică pentru eliminarea barierelor existente între piețele financiare și a crea o „Uniune a Piețelor de Capital”. Acest aspect este văzut că o măsură esențială în a urgenta recuperarea UE din situația generată de criza Coronavirus, care a redus perspectivele de creștere până la stagnare sau recesiune pentru majoritatea statelor europene. În același articol, este citat Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene în privință stabilității economice, serviciilor financiare și CMU, Valdis Dombrovskis care a declarat: „Uniunea Piețelor de Capital este un element major a strategiei noastre de recuperare după coronavirus”.

Rezultatul acestor măsuri, pe termen lung, ar fi de creare a unei organizații echivalente Rezervei Federale al Statelor Unite pe teritoriul statelor UE. 

Mai multe informații pot fi citite în raportul direct, disponibil aici: https://ec.europa.eu/info/files/200610-cmu-high-level-forum-final-report_en 

Publicitate

foto CUHK

Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Topul industriilor şi judeţelor cu salarii brute de 10.000 de lei şi peste: Dacă în Bucureşti sunt 127.232 de salariaţi care câştigă peste această sumă, În Brașov sunt numai 6.252

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

„Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, pharma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere.“

Numărul contractelor de muncă înregistrate cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mult a ajuns la 236.787 pe 23 februarie, conform datelor de la Inspecţia Muncii obţinute de Ziarul Financiar.

Publicitate

În total, economia locală are un număr de peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, ceea ce înseamnă că puţin peste 4,2% dintre contractele de muncă din România au salarii brute de 10.000 de lei sau peste.

Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari.

Publicitate

„Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele uni­versitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc“, crede Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform infor­maţiilor de la Inspecţia Muncii.

La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software.

Publicitate

„Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, pharma, este firesc că media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri“, explică Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane.

Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

La polul opus, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor pe 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, adică oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020.  Astfel, în 2021 tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei pe oră în 2020 pentru un program complet de lucru.

Grafic Ziarul Financiar

Citește mai mult

Economic

Germanii de la Preh, furnizori pentru Porsche, Mercedes și BMW, investesc 15 milioane de euro în 2021 în extinderea capacității fabricii de la Ghimbav

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Producătorul de componente auto Preh România, furnizor pentru Porsche, Mercedes, Audi şi BMW, şi-a bugetat pentru 2021 investiţii de 15 mil. euro în noi linii de producţie şi în echipamente IT. Preh a realizat şi în 2020 un program de investiţii de 15 mil. euro, în principal pentru creşteri de capacitate aferente liniilor de asamblare şi maşinilor de SMT, cât şi pentru echiparea noii hale de logistică, potrivit Ziarului Financiar.

”Pentru 2021 s-au bugetat investiţii în valoare de 15 milioane de euro, constând în noi linii de producţie în zona de asamblare pentru clienţii Daimler şi Volkswagen, construirea şi dotarea cu maşini a unui spaţiu de producţie cu atmosferă controlată, necesar pentru introducerea unor noi procese de producţie, dar şi în echipamente IT, în vederea susţinerii creşterii accelerate a resurselor de R&D”, a declarat Mihaela Forgaciu, general manager şi administrator al Preh România, citată de ZF.

Publicitate

Compania deţine o fabrică de com­ponente auto în localitatea Ghimbav, judeţul Braşov şi centre de servicii software şi hardware la Iaşi şi Braşov. La fabrica Preh din localitatea Ghimbav, judeţul Braşov, sunt produse comutatoare multifuncţionale pentru volan, comutatoare bloc lumini, sisteme de control ale climei şi elemente de comandă din consola centrală a automobilelor pentru BMW, Volkswagen, Porsche, Skoda, Seat, Audi şi Mercedes. Preh deţine şi un centru de servicii software şi hardware la Iaşi, deschis în primul trimestru din 2017, unde produce „componente electronice inovatoare pentru sistemele de operare din interiorul autovehiculelor“. Compania are peste 2.170 de angajaţi şi intenţionează să crescă personalul la 2.265 de oameni, până la finalul anului 2021.

Citește mai mult

Economic

TeraPlast anunță relocarea depozitului din Dârste în parcul industrial Electroprecizia din Săcele

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

TeraPlast, compania-mamă a Grupului TeraPlast, anunță relocarea depozitului TeraPlast din Brașov în parcul industrial Electroprecizia din Săcele. 

Localizat în imediata vecinătate a municipiului Braşov, noul depozit are legătură directă cu DN1A și drumul de centură a municipiului Brașov, eficientizând astfel activitatea de aprovizionare și distribuție a companiei.

Publicitate

Suprafața locației este de 6.355 de metri pătrați și cuprinde două hale de depozitare și o platformă asfaltată. Depozitul va deservi livrarea către clienții liniei de business Instalații din centrul țării, inclusiv pentru situațiile când clienții doresc să-și ridice comenzile direct din depozit. 

„Eficiența este unul dintre principiile după care ne ghidăm. Unul dintre obiectivele TeraPlast în ultimii doi ani a fost valorificarea terenurilor deținute în București, Oradea, Constanța, Bistrița și Brașov. Am găsit depozite mai bune ca locație, amenajare și spațiu decât cele pe care le aveam, pentru creșterile pe care le avem an de an. Terenul pe care se afla vechiul depozit din Brașov a fost vândut la finalul anului trecut, iar banii au fost utilizați în achiziția producătorului de ambalaje flexibile Somplast Năsăud. Această acțiune vine în susținerea principiilor și strategiei TeraPlast de a avea active productive și nu active imobiliare”, ne-a declarat Ovidiu Gurău, director comercial TeraPlast.

Publicitate

Principalele produse distribuite prin depozitul TeraPlast din Brașov aparțin liniei de business Instalații, care cuprinde șase sisteme de produse din PVC, PE și PP: sisteme pentru transport și distribuție apă și gaz, sisteme pentru canalizări exterioare, sisteme pentru canalizări interioare, sisteme pentru protecție cabluri, sisteme pentru management-ul apelor pluviale și sisteme de încălzire prin pardoseală.

Grupul TeraPlast are în curs de implementare investiții de 34 de milioane de euro, dintre care 19 milioane de euro reprezintă investiții în linia de business Instalații.  Investițiile vizează extinderea  capacităților de producție existente pentru țevi PVC, țevi PE, fitinguri și rotoformate. Acestea vor crește cu 50% capacitatea de producție a liniei de business Instalații și vor fi funcționale din trimestrul 4 al anului curent.

Pentru 2021, Grupul TeraPlast are bugetată o cifră de afaceri de 130 milioane de euro și o EBITDA de 18,2 milioane de euro. 

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>