Tren metropolitan la Brașov în cel mult 3 ani. Vis sau realitate?

În cel mult 2-3 ani, Brașovul ar putea avea tren metropolitan dacă autorităție se implică urgent în crearea infrastructurii necesare. Aceasta ar putea fi și una dintre princialele soluții pentru reducerea poluării din oraș. Odată cu implementarea unei astfel de alternative la mersul cu mașina, oamenii ar putea fi convinși mai ușor să își lase autoturismele acasă și să circule cu trenul.

Pentru a ajunge la un astfel de nivel este nevoie de investiții serioase în infrastructură, de la reabilitarea șinelor de cale ferată vechi sau contruirea unor noi rute până la cumpărarea unor trenuri noi și moderne care să ofere călătorilor condiții foarte bune.

La Conferința Internațională de Politici Publice de Mediu, care are loc în cadrul Forumului Orașelor Verzi, specialiștii în trafic și transport public spun că Bucureștiul și Brașovul au un potențial uriaș de dezvoltare a infrastructurii feroviare și de implementare a trenurilor metropolitane.

„Transportul alternativ pe șine este o oportunitate absolut neexplorată încă în România și introducerea lui diferă de la oraș la oraș. Românii își iau mașini pentru că orașele sunt planificate mai ales pentru mașini. Mobilitate alternativă trebuie, prin planificare, să schimbe asta și să înceapă să ofere soluții viabile. Cât timp construim orașe cu drumuri mai multe, parcări mai multe, și, în esență, mai mult loc pentru mașini, nu ne putem aștepta la bicicliști, pietoni și tramvaie. Un tren urban sau Metropolitan, mai degrabă, că deservește o metropolă, este, în esență, un serviciu nou pus pe infrastructura existentă, un fel de autobuze pe șine. Brașovul are și acum o rețea de trenuri metropolitane cvasifuncționale, cu personalele care leagă de comunitățile învecinate, satelit, de la Zărnești, Râșnov, Codlea, și așa mai departe, trenurile Regio. Dar, oportunitatea de a opera un serviciu integrat ca și transport public, cu titlu de călătorie comun pentru RATB BV și niște noduri strategice în oraș, este cât se poate de reală. Din Brașov ies practic șase linii, în șase direcții diferite, pe calea ferată, patru dintre ele electrificate. Cu niște automotoare electrice operate la o cadență bună, un tren pe oră, să zicem, minimum, dar previzibil, s-ar putea înlocui extrem de multe, atât mașini în tranzit care fac naveta în și din Brașov, cât și autobuze care momentan leagă comunitățile din zona metropolitană”, a explicat Tudor Măcicășan, expert român care desenează planurile de mobilitate urbană pentru orașe din România și străinătate.

Experiții spun că primăria va trebui să colaboreze cu CFR Infrastructură și Ministerul Transporturilor pentru realizarea traseelor, găsirea unui operator de transport, dar și pentru amenajarea unor puncte de oprire a trenurilor. Nu vorbim aici despre gări, ci stații minimale, similare celor de autobuz, unde să existe un adăpost minimal și o infrastructură de taxare.

Elveția este un exemplu de pe urma căruia autoritățile române ar putea învăța. Acolo trenul este cel mai utilizat mijloc de transport, ajungând la o medie de 2300 de kilometri/an/cetățean. Ca să ajungă la astfel de rezultate, autoritățile elvețiene au investit în infrastructură prietenoasă cu mediul, multe dintre garnituri fiind electrice.

„Vedem că soluțiile adoptate în alte țări au fost de succes și exemplul lor ne poate inspira și pe noi, să le luăm și să le adaptăm contextului nostru. Este un subiect fierbinte să spunem așa, trenurile urbane gândite corect, implementate foarte bine și având o strategie în spate, pot fi o soluție foarte foarte bună pentru decongestionarea traficului și pentru mobilitatea alternativă în orașe. Noi, în România, avem foarte multe căi ferate abandonate, unele dintre ele nu pot fi reabilitate, însă marea majoritate a lor pot fi reabilitate și utilizate pentru astfel de investiții majore”, a subliniat Samuel Stancu, expert în mobilitate, UrbanizeHub.