Connect with us
Publicitate

Social

Transhumanța a intrat în patrimoniul imaterial UNESCO. Tradiția veche de sute de ani va fi protejată la nivel internațional

Publicat

pe

Un obicei străvechi, păstrat cu sfințenie în țara noastră de sute de ani, a intrat oficial în patrimoniul imaterial UNESCO. Transhumanța sau mutarea sezonieră a animalelor va fi protejată și conservată la nivel internațional și promovată pentru ca obiceiul vechi de secole să nu se piardă.

Publicitate

Potrivit news.ro, valoarea Transhumanţei, ca ocupaţie tradiţională şi ca mijloc de păstrare a identităţii culturale, a fost recunoscută ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii la cea de-a 18-a reuniune a Comitetului Interguvernamental al Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfăşurată la Kasane (Republica Botswana), în perioada 4-9 decembrie. România face parte din grupul de 10 ţări care au lucrat împreună, în ultimii ani, pentru a obţine această recunoaştere la nivel internaţional.

Dosarul Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor a fost coordonat de Ministerul Culturii şi Sportului din Spania, în colaborare cu instituţiile omoloage din Albania, Andorra, Austria, Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg şi România.

Contribuţia României la acest dosar a fost coordonată de Ioana Baskerville şi realizată prin colaborarea între experţi din Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii şi specialişti de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (în special din cadrul Agenţiei Naţională a Zonei Montane) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Publicitate

Cercetarea de teren, care a demonstrat existenţa, în prezent, a rutelor active de transhumanţă în diverse zone din ţara noastră, a fost realizată de dr. Lucian David, cercetător principal grad II la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti şi conf. univ. dr. Iulian Vlad de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Au oferit informaţii şi au susţinut acest demers asociaţii de crescători de ovine din ţara noastră: Federaţia Oierilor de Munte din România, Asociaţia Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră” din judeţul Argeş, ş.a.

Dincolo de aspectele culturale relevante pentru această ocupaţie ancestrală, dosarul multinaţional a demonstrat rolul excepţional pe care deplasarea sezonieră a turmelor între zonele de munte şi cele de câmpie îl are în protejarea mediului şi în special a biodiversităţii păşunilor montane. Prin protejarea şi promovarea Transhumanţei, România se raliază, alături de partenerii din acest dosar, strategiilor curente ale ONU pentru dezvoltare sustenabilă. România este singura ţară carpatică participantă în acest dosar şi aduce astfel la cunoştinţa comunităţii internaţionale valoarea de moştenire culturală şi naturală a Carpaţilor româneşti, spaţiu în care omul şi natura au trăit mereu în armonie.

Odată cu această decizie și autoritățile din România vor fi obligate să protejeze ritualul vechi de sute de ani. Această mutare sezonieră a animalelor începe în fiecare primăvară, pe 23 aprilie, atunci când păstorii își pregătesc turmele de oi și pleacă în munți unde mioarele pot să pască iarba proaspăt crescută. Rămân acolo cel puțin patru luni, iar toamna ciobanii și animalele se întorc acasă.

Reprezentanții UNESCO spun că acest obicei este extrem de important atât pentru păstrarea culturii și tradițiilor românești, dar are și o însemnătate economică. Ciobanii valorifică produsele obținute din lapte de oaie, dar promovează și meserii pe cale de dispariție, cum ar fi prelucrarea lânii. Pe lista patrimoniului imaterial UNESCO mai regăsim ritualul căluşului, doina românească sau mărţişorul.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes