Connect with us
Publicitate

Social

Tot ce trebuie să ştie braşovenii despre procesul verbal de contravenție

Publicat

pe

Alexandru Cosmin Gheorghe este avocat în Baroul Brașov cu o experiență de 14 ani și practician în insolvență, membru UNPIR având o practică de 12 ani. Specializare în drept penal, civil, administrativ, financiar, medical.

Publicitate

El va fi la dispoziţia cititorilor brasov.net şi le va răspunde aici la întrebările pe care aceştia i le vor trimite pe emailul redactiei.

În această perioadă autoritățile statului au aplicat un număr record de procese verbale de constatare si sancționare a contravențiilor, în principal pentru nerespectarea restricțiilor impuse de pandemia Covid19, prin ordonanțele militare emise se stat.

Pentru o bună înțelegere a faptelor contravenționale, dar și a procesului verbal de constatare, precum și a procedurilor de contestare, vom dezvolta în cele ce urmează aceste subiecte.

Publicitate

Sediul materiei este Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare. 

Faptele contravenționale ce sunt constatate, precum și sancțiunile aplicate pot fi prevazute de lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Cele mai uzuale contravenții sunt cele referitoare la regimul circulației pe drumurile publice, dar și cele referitoare la ordinea publică.

Persoana care constată contravenția și aplică sancțiunea este un reprezentant al autorității de stat în domeniul în care este săvârșită fapta și este denumit agent constatator. Acesta poate fi, cu titu de exemplu, fără a se limita la un agent de poliție, agent de poliție locală, jandarm, inspector din cadrul primăriei, inspector ANAF sau inspectori din cadrul altor autorități, din domeniul protecției muncii, mediului, silvic…etc.

Agentul constatator poate constata mijlocit sau nemijlocit săvârșirea faptei. De exemplu sancțiunile aplicate pentru neplata rovignetei sunt constatate mijlocit de tehnica de supraveghere video, care identifică numărul de îmatriculare al unui autoturism și verifică automat în baza de date CNAIR, existența sau nu, a taxei de utilizare, a drumurilor publice, în caz negativ fiind semnalat acest lucru, iar un inspector întocmește procesul verbal de constatare a contravenției. Un alt exmplu este constatarea depășirii limitei de viteză, pentru un anumit sector de drum, când agentul constatator nu are abilitatea fizică, de a determina viteza de deplasare a unui atovehicul, folosind în acest scop aparatul radar. În aproapte toate celelalte situații, faptele contravenționale sunt constatate prin propriile simțuri de agentul constatator.

Publicitate

Contravenientul, sau persoana care săvârșeste contravenția, poate fi orice persoană fizică sau juridică, cu mențiunea că în cazul minorilor răspunderea este a reprezentanților legali.

Procesul verbal trebuie în mod obligatoriu să cuprindă mai multe date, după cum urmează:

– data şi locul unde este încheiat;

– numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;

– datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului;

– descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

Publicitate

– indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;

– indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;

– posibilitatea achitării în termen de 15 zile a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;

– termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea;

– seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent in cazul cetăţenilor străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate;

Publicitate

– în cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia;

– în situaţia în care contravenientul este persoana juridică, în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul a şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă;

-obiecțiunile contravenientului, care sunt consemnate de către agentul constatator la rubrica special destinată în formularul procesului verbal.

Lipsa unuia dintre aceste elemente duce la nulitatea absolută a procesului verbal și deci la exonerarea contravenientului de executare a sancțiunii.

Sancțiunile aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenției sunt principale sau complementare. Sancțiunile principale sunt avertismentul, dacă agentul constatator constată că există diverse circumstanțe, în care a fost încălcată norma, sau există o gravitate redusă cu privire la norma încălcată; sau amenda pe care o încadrează în limitele stabilite de norma încălcată.

Publicitate

Indiferent de amenda aplicată, contravenientul are posibilitatea să achite în termen de 15 zile de la data comunicării procesului verbal jumătate din minimul prevăzut de lege pentru fapta respectivă (De exemplu, încălcarea ordonanțelor militare privind limitarea de deplasare în timpul pandemiei de coronavirus, se sancționează conform ordonanței 1/1999 cu amendă de la 2.000 la 20.000 lei – cu alte cuvinte, deși o persoană este sancționată cu amenda maximă de 20.000 lei, aceasta are posibilitatea ca în termen de 15 zile să achite jumătate din minim, adică 1.000 lei ) Cu toate acestea, acest beneficiu nu este posibil în toate situațiile, spre exemplu, în cazul identificării unor angajați fără forme legale, sancțiunea aplicată angajatorului nu poate fi achitată în cuantum de jumătate din minim, legiuitorul considerând că trebuie să protejeze munca cu forme legale și astfel a exclus această posibilitate.

În afară de aceste sancțiuni principale, se pot stabili și sancțiuni complementare de mai multe tipuri. De exemplu, la regimul silvic se dispune confiscarea atât a bunurilor rezultate (materialul lemnos sustras), cât și bunurile folosite la săvârșirea contravenției (autovehicul); În materie de comerț, se poate suspenda activitatea agentului economic, se poate anula o atorizație, pentru o anume activitate, sau se poate retragere licenţa sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ temporar sau definitiv; În materia disciplinei în construcții se poate dispune desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

Dacă agentul constatator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, o copie a acestuia se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire; În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult două luni de la data încheierii;

Împotriva procesului verbal se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare, regula fiind că plangerea se depune la judecătoria pe raza căreia a fost săvârșită contravenția.

Având în vedere că prin stabilirea stării de urgență de către Președintele României s-a stabilit întreruperea termenelor de prescripție și decădere, împotriva proceselor verbale aplicate în această perioadă se poate formula plângere în termen de 15 zile de la data încetării stării de urgență.

Plângerea trebuie să cuprindă numele, prenumele, domiciliul și CNP-ul persoanelor fizice, sau denumirea, sediul, datele de identificare fiscală și reprezentantul legal în cazul persoanelor juridice; motivele de fapt și de drept invocate și eventualele probe pe care se sprijină plângerea, precum și autoriatatea care a aplicat contravenția.

De regulă în materie contravențională sarcina probei revine petentului, cu alte cuvinte persoana care a fost sancționată va trebui să demonstreze, cu probe, în instanță că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției iar nu agentul constatator.

Plângerea se redactează în două exemplare, la care se atașează căte un exemplar al procesului verbal atacat, eventualele înscrisuri depuse în probațiune și o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, care se achită la consiliul local de la domiciliul sau sediul contravenientului.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes