Economic
TOP / Unde lucrează românii cu cele mai mari, respectiv cele mai mici salarii

În luna noiembrie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5565 lei, cu 113 lei (+2,1%) mai mare decât în luna octombrie 2020. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.411 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 68 lei (+2,0%), potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna noiembrie a anului 2019, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,3%.
Top 5 domenii cu cele mai mari salarii
De departe, cele mai mari salarii medii nete au fost înregistrate în domeniul IT și a activităților conexe acestuia. Cele mai mari salarii din noiembrie 2020 au fost înregistrate de cei care activează în sectoarele de tehnologia informației (IT) și a serviciilor informatice, cu aproximativ 8.273 de lei și cei din informații și comunicații (cu 6812 de lei), potrivit datelor furnizate de INS.
După angajații din IT, specialiștii cu cele mai mari salarii nete lucrează în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului. Aceștia au câștigat, la final de noiembrie 2020, aproximativ 6715 de lei.
Pe locul al patrulea în topul domeniilor cu cele mai mari salarii nete sunt angajații care activează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, unde cele mai valori ale salariului net au fost de 6042 de lei.
Câștiguri salariale nete de peste 6.000 de lei s-au înregistrat și în activități de editare (cărți, broșuri, pliante, ziare, reviste, publicații etc.), unde cel mai mare salariu net a fost de 6041 de lei, la final de noiembrie 2020, mai arată datele centralizate de INS.
Top 5 domenii cu cele mai mici salarii
La coada clasamentului se află lucrătorii din industria de hoteluri și restaurante, un domeniu care în anul 2020, nu a mai arătat deloc la fel ca în 2019. În mediu, un angajat din HoReCa a câștigat, „în mână” 1668 de lei net, la finalul anului trecut.
Totodată, în fabricile din industria textilă, care au cunoscut o scădere considerabilă a producției, pe fondul pandemiei de COVID-19 regăsim și românii cu cele mai mici salarii, la final de noiembrie 2020, cu un salariu net de 1880 de lei. Și angajații din care se lucrează în zona de tăbăcire şi finisare a pieilor, în fabricarea articolelor de voiaj, marochinărie și încălţăminte au câștigat 2179 de lei, față de 2129 de lei, cât au încasat în octombrie 2020.
În 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19, și zona de servicii a fost puternic impactată de restricțiile impuse în contextul crizei sanitare. Prin urmare, salarii nete din acest sector s-au menținut în noiembrie 2020 la 2204 de lei.
Și industria alimentară se regăsește la coada clasamentului în ceea ce privește salariile, în ciuda cererii crescute pentru acest sector, pe fondul pandemiei de COVID-19. În noiembrie 2020, un angajat din această industrie a câștigat un salariu mediu net de 2241 de lei.
Când se anunță revenirea economică pentru sectoarele afectate de COVID-19
„Efectele pandemiei, procesele de automatizare și digitalizare pun presiune asupra locurilor de muncă în educație, producție, logistică, ospitalitate și divertisment. Aceste locuri de muncă au fost și vor continua să fie afectate până cel puțin în prima parte a lui 2021”, a declarat pentru Florin Godean, Cluster Manager Adecco România și Ungaria, unul din cei mai importanți jucători din domeniul resurselor umane.
Specialistul spune că în privința domeniilor afectate de pandemia de COVID-19, se estimează că activitățile din aceste sectoare își vor reveni treptat în 2021, la nivelul de dinaintea pandemiei. În ceea ce privește nivelul salariului mediu net, Florin Godean mai spune că dacă până la finalul acestui an, ritmul de creștere nu revine cel puțin la nivelul celui din 2019, vom avea parte de o creștere economică modestă, marcată de un consum mai redus și de o stagnare a pieței muncii.
Sursa: Wall-Street.ro
Economic
Un nou mall se va deschide pe 18 Martie, la doar 25 de kilometri de Braşov

Primul mall din judeţul Covasna va fi inaugurat pe 18 martie la Sfântu Gheorghe, unde fondul de investiţii Prime Kapital construieşte “Sepsi Value Centre” pe strada Lunca Oltului.
Centrul comercial va avea o suprafață totală de aproximativ 16.000 mp de spații moderne pentru cumpărături și petrecerea timpului liber, iar „piesa de rezistență” va fi hypermarketul Carrefour – primul din regiune, însă nu vor lipsi retaileri de renume, internaționali și din țară, precum Sportisimo, New Yorker, Sinsay, Orsay, LC Waikiki, KFC, Spartan sau Mesopotamia.
„Din dorința de a răspunde cât mai bine cerințelor comunității, centrul conține și o serie de spații comerciale dedicate operatorilor locali. Prin calitatea și diversitatea ofertei comerciale cât și prin investiția de amploare de peste 25 de milioane de euro, Sepsi Value Centre va avea o contribuție majoră la creșterea calității vieții și la dezvoltarea economică a orașului Sfântu Gheorghe, și a județului Covasna”, declara în toamna anului trecut reprezentantul fondului de investiții, Nemes Zoltán.
Complexul comercial va cuprinde şi un magazin Dedeman, urmând ca în următoarele săptămâni pe strada Lunca Oltului să fie construit un sens giratoriu care să fluidizeze traficul în zonă şi să permită accesul în zona mall-ului.
Economic
Braşovul în topul judeţelor cu cele mai mari datorii la bănci

Bucureşti-Ilfov conduce clasamentul celor mai creditate 10 judeţe la final de 2020 cu un sold al finanţărilor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de peste 108 mld. lei, fiind urmat pe podium de judeţele Cluj şi Timiş, potrivit datelor BNR.
Soldul creditelor pentru populaţie şi companii, în lei şi valută, de la finalul anului 2020 din Bucureşti-Ilfov a ajuns la o pondere de 39,3% din soldul total al creditelor în valoare de 275,43 mld. lei. Comparativ cu soldul înregistrat la finalul anului 2019, soldul creditelor din Bucureşti şi Ilfov a crescut anul trecut cu 5,8%.
Cluj, al doilea cel mai creditat judeţ din clasament, ajuns la o valoare a soldului de credite de 14,62 mld. lei la finalul anului 2020, în creştere cu 4,4% comparativ cu soldul din 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 5,3%.
Astfel, se poate observa o valoare a soldului semnificativ redusă comparativ cu Bucureşti-Ilfov, unde nivelul finanţărilor sunt mari şi în creştere.
Judeţul Timiş completează podiumul celor mai creditate 10 judeţe de la finalul anului 2020, cu o valoare a soldului creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de 13,95 mld. lei, cu 7,8% mai mult comparativ cu soldul din 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 5,1%.
Prin urmare, analizând soldul creditelor primelor trei judeţe din clasament, se observă că soldul cumulat al finanţărilor acordate în Bucureşti-Ilfov, Cluj şi Timiş reprezintă aproape jumătate, respectiv 49,6% din soldul total al finanţărilor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de la finalul anului 2020.
În continuare, judeţul Braşov se clasează pe poziţia a patra, cu un sold al creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, în valoare de 11,69 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 6,3% faţă de soldul înregistrat la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul anului trecut este de 4,2%.
Constanţa este al cincilea judeţ cu cel mai mare sold al finanţărilor la finalul anului 2020, înregistrând o creştere a soldului de 7,9%, până la valoarea de 11,12 mld. lei. Constanţa a urcat o poziţie în clasament, după ce în 2019 judeţul Iaşi ocupa poziţia cinci. Ponderea acestui judeţ din soldul total al finanţărilor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 4%.
Cumulat, soldul primelor cinci cele mai creditate judeţe din clasament ajunge la o valoare de 159,53 mld. lei, însemnând o pondere din soldul total al creditelor de la finalul anului 2020 de 57,9%.
Iaşi ocupă poziţia şase în clasamentul celor mai creditate 10 judeţe, cu o valoare a soldului creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de 10,98 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 5,7% faţă de soldul de la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total de la finalul anului 2020 este de 3,9%, scrie zf.ro.
Economic
Aproximativ 70% din ingredientele folosite în fabrica de bere din Brașov provin din România. Anul trecut s-au investit peste 10 milioane de euro în modernizare

Jumătate din ingredientele folosite în producţia locală de bere – cereale, hamei – provin din România, potrivit Asociaţiei Berarii României. Acest lucru trebuie privit în contextul în care industria locală de profil acoperă 97% din consumul intern, ponderea importului fiind foarte mică.
Jucătorii importanţi din această piaţă au facilităţi de producţie în România şi îşi achiziţionează materia primă majoritar de pe plan local. În cazul celor mai mari doi producători, ponderea materiilor prime în total urcă la 70%.
„Avem peste 1.500 de angajaţi în cinci mari oraşe din ţară şi ne bazăm pe economia locală, achiziţionând, în medie, între 50% şi 70% din produse şi servicii din România“, spune Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries, liderul pieţei de profil din România după cifra de afaceri, într-un raport al asociaţiei.
Compania operează trei fabrici de bere în Braşov, Buzău şi Timişoara şi o minifabrică în Cluj-Napoca, având în portofoliu branduri precum Timişoreana, Ciucaş, Ursus şi Peroni Nastro Azzurro.
Tot un portofoliu mix – mărci locale şi internaţionale – are şi Heinkenen România, care pe lângă brandul cu acelaşi nume, mai deţine şi Silva, Ciuc sau Neumarkt. Compania olandeză produce însă local brandul internaţional Heineken, conform datelor ZF.
„Contribuţia noastră la dezvoltarea pieţei locale nu se reflectă doar în branduri, ci şi în acţiunile noastre: avem peste 1.100 de angajaţi, peste 70% din ingredientele pe care le folosim sunt locale (…)“, spun oficialii companiei.
Fabrica de bere Brașov
Fabrica de bere din Braşov a fost fondată în anul 1892 de către concernul Friedrich Czell şi Fiii, care a cumpărat distileria Dârste şi a construit o mică fabrică de bere, iniţial aceasta având aproximativ 40 de angajaţi.
Fabrica producea, la început, doar 14.000 de hectolitri de bere pe an, însă afacerea s-a extins treptat, astfel că în anul 1922 s-a ajuns la un număr de 130 de angajaţi, iar producţia a crescut până la 40.000 de hectolitri de bere şi 80 – 90 de vagoane de malţ.
În anul 1948, fabrica de bere Dârste a fost naţionalizată şi şi-a schimbat numele în „Aurora”, ulterior aceasta trecând printr-un proces de modernizare şi retehnologizare, care a dus la mărirea capacităţii de producţie, precum şi la mecanizarea proceselor.
În perioada 1965 – 1971, fabrica Aurora a produs diverse tipuri de bere blondă, brună şi Porter, iar după anul 1980 mărcile de bere au fost diversificate. Astfel, au început să se fabrice mărcile Poiana sau Piatra Craiului şi mărcile de bere superioară Aurora (Bucegi), Bârsa (Valea Prahovei), Cerbul (Carpaţi), precum şi Ciucaş, care beneficia de o cerere importantă pe piaţă.
Privatizată în 1995, fabrica de bere din Braşov a continuat să producă unele dintre cele mai cunoscute şi apreciate beri din România. În anul 2004, fabrica a fost cumpărată de concernul SAB Miller şi a devenit parte integrantă din Ursus Breweries până în ziua de azi.
Anul trecut fabrica a trecut printr-un proces de modernizare în urma unei investiții de 10 milioane de euro.
-
Socialacum 2 zile
Incidența a ajuns la 3,57 în Brașov – Situația în fiecare localitate
-
Evenimentacum 2 zile
Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală la Braşov. Prejudiciul, peste 278.000 de lei
-
Socialacum 2 zile
Fabrica de rulmenți Schaeffler din Cristian a avut venituri record de 2,6 miliarde de lei, anul trecut, în ciuda crizei generate de pandemie
-
Administrațieacum 2 zile
Drulă despre aglomeraţia de pe DN1: „Mă înjur singur”. Autostrada va avea tuneluri la Buşteni şi Sinaia
-
Economicacum 2 zile
Companiile Majorel România și CGS, prezente și la Braşov, angajează aproape 2.000 de oameni în 2021
-
Economicacum 2 zile
Compania Silver Towers vrea să construiască în Tractorul șase blocuri cu opt etaje, într-un proiect care cuprinde 540 apartamente
-
Economicacum 14 ore
Un nou mall se va deschide pe 18 Martie, la doar 25 de kilometri de Braşov
-
Socialacum o zi
UDMR face presiuni la Parlamentul European pentru împușcarea urșilor din România
La 1600 salariu in horeca va mai mirati ca nu gasiti personal 🙁
Si sa muncesti 11 h si de sarbatori si sa faca bani doar patronu