Connect with us

Economic

Terenul agricol din Transilvania, mai ieftin decât cel din Vaslui. Prețurile terenurilor din România, în funcție de zonă

Avatar

Publicat

pe

Valorile de achizitie ale loturilor arabile din Romania sunt, comparativ cu alte piete europene, sensibil mai mici – motiv pentru care acestea si atrag atentia investitorilor straini. Spre deosebire de alte segmente ale pietei imobiliare, in special cel rezidential, terenurile agricole nu atrag in mod deosebit atentia romanilor interesati de oportunitati de investitii. Ele prezinta, insa, un bun potential investitional pe termen mediu si lung, iar valoarea lor s-a apreciat sensibil in ultimii ani – chiar daca preturile practicate pe plan local continua sa fie considerabil mai mici comparativ cu alte piete europene.

Publicitate

„Media preturilor terenurilor agricole din Romania este mai mica decat in tari precum Franta, Italia, Germania, insa, de multe ori, fermele din aceste tari sunt mai performante sau detin alte facilitati in plus”, adirma Andrei Botis, CEO NAI Romania & Moldova si Presedintele Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi (RoGBC).

2020 si 2021, ani de stagnare

Publicitate

Oficialul NAI precizeaza ca 2020 nu poate fi considerat un an de referinta pentru activitatea de tranzactionare de pe piata de profil, atat din cauza contextului creat de Covid-19, cat si din pricina secetei (cea mai mare din ultimii 50 de ani) care a afectat puternic productia. Acesta estimeaza ca, in contextul pandemiei si anumitor modificari la nivelul legislatiei, preturile terenurilor agricole se vor mentine la aproximativ acelasi nivel in perioada urmatoare, pe alocuri putand fi consemnate usoare scaderi.

Datele furnizate de NAI releva ca valorile de achizitie ale terenurilor agricole din Romania se situeaza, in general vorbind, intre 3.000 si 9.000 de euro pe hectar, in functie de zona. Cele mai scumpe loturi pot fi gasite in regiunea Munteniei si in Banat, pe urmatoarele locuri in clasament situandu-se zonele Oltenia, Crisana, Dobrogea, Moldova si, in fine, Transilvania. Campia Romana si Campia de Vest sunt cele mai fertile zone.

Publicitate

Iata, si care sunt preturile pe acest segment de piata – raportat la datele din 2019:

1. Muntenia:
– 8.000-9.000 euro/hectar – Calarasi, Ialomita
– 6.000-6.500 euro/hectar – Giurgiu
– 5.000 euro/hectar – Teleorman

2. Banat:
– 8.000-9.000 euro/hectar – Timis
– 4.000-6.000 euro/hectar – Mehedinti, Caras-Severin

Publicitate

3. Oltenia:
– 6.000-8.000 euro/hectar – Olt, Dolj

4. Crisana:
– 6.000-7.000 euro/hectar – Arad
– 5.000-6.000 euro/hectar – Bihor

5. Dobrogea:
– 6.000-7.000 euro/hectar – Constanta
– 5.500-6.000 euro/hectar – Tulcea
– 4.000-5.000 euro/hectar – Braila, Galati

6. Moldova:
– 4.500-5.500 euro/hectar – Vaslui
– 5.500-6.500 euro/hectar – Iasi

7. Transilvania:
– 3.000-6.000 euro/hectar

sursa: Imobiliare.ro

Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

TeraPlast anunță relocarea depozitului din Dârste în parcul industrial Electroprecizia din Săcele

Avatar

Publicat

pe

TeraPlast, compania-mamă a Grupului TeraPlast, anunță relocarea depozitului TeraPlast din Brașov în parcul industrial Electroprecizia din Săcele. 

Publicitate

Localizat în imediata vecinătate a municipiului Braşov, noul depozit are legătură directă cu DN1A și drumul de centură a municipiului Brașov, eficientizând astfel activitatea de aprovizionare și distribuție a companiei.

Suprafața locației este de 6.355 de metri pătrați și cuprinde două hale de depozitare și o platformă asfaltată. Depozitul va deservi livrarea către clienții liniei de business Instalații din centrul țării, inclusiv pentru situațiile când clienții doresc să-și ridice comenzile direct din depozit. 

Publicitate

„Eficiența este unul dintre principiile după care ne ghidăm. Unul dintre obiectivele TeraPlast în ultimii doi ani a fost valorificarea terenurilor deținute în București, Oradea, Constanța, Bistrița și Brașov. Am găsit depozite mai bune ca locație, amenajare și spațiu decât cele pe care le aveam, pentru creșterile pe care le avem an de an. Terenul pe care se afla vechiul depozit din Brașov a fost vândut la finalul anului trecut, iar banii au fost utilizați în achiziția producătorului de ambalaje flexibile Somplast Năsăud. Această acțiune vine în susținerea principiilor și strategiei TeraPlast de a avea active productive și nu active imobiliare”, ne-a declarat Ovidiu Gurău, director comercial TeraPlast.

Principalele produse distribuite prin depozitul TeraPlast din Brașov aparțin liniei de business Instalații, care cuprinde șase sisteme de produse din PVC, PE și PP: sisteme pentru transport și distribuție apă și gaz, sisteme pentru canalizări exterioare, sisteme pentru canalizări interioare, sisteme pentru protecție cabluri, sisteme pentru management-ul apelor pluviale și sisteme de încălzire prin pardoseală.

Publicitate

Grupul TeraPlast are în curs de implementare investiții de 34 de milioane de euro, dintre care 19 milioane de euro reprezintă investiții în linia de business Instalații.  Investițiile vizează extinderea  capacităților de producție existente pentru țevi PVC, țevi PE, fitinguri și rotoformate. Acestea vor crește cu 50% capacitatea de producție a liniei de business Instalații și vor fi funcționale din trimestrul 4 al anului curent.

Pentru 2021, Grupul TeraPlast are bugetată o cifră de afaceri de 130 milioane de euro și o EBITDA de 18,2 milioane de euro. 

Citește mai mult

Economic

Aproximativ 100.000 de turişti la Braşov, în ianuarie, cât Prahova, București și Cluj la un loc

Redactia

Publicat

pe

“Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 480.900 persoane, în scădere cu 39,6% faţă de cele din luna ianuarie 2020. Din numărul total de sosiri, în luna ianuarie 2021 sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 96%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,7% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,3% au fost din ţările Uniunii Europene”, arată datele INS.

Publicitate

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 884.300, în scădere cu 43,9% faţă de cele din luna ianuarie 2020. Din numărul total de înnoptări, în luna ianuarie 2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,5% au fost din ţările Uniunii Europene.

Publicitate

Durata medie a şederii în luna ianuarie 2021 a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 a fost de 17,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 7,8 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2020. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 s-au înregistrat la hoteluri şi hanuri (fiecare cu câte 19,5%),vile turistice (18,7%), cabane turistice (17,9%), pensiuni turistice (14,5%), pensiuni agroturistice (13,8%), bungalouri (13,6%) şi hosteluri (12,2%).

Publicitate

Pe judeţe, în luna ianuarie 2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (100.000), Prahova (39.000), Municipiul Bucureşti (36.500), Suceava (27.200), Bihor (23.000), Sibiu (21.800), Vâlcea (19.500), Mureş (18.600) şi Cluj (17.800) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (193.500), Prahova (80.200), Municipiul Bucureşti (58.200), Suceava (49.900), Bihor (49.200), Vâlcea (38.600), Sibiu (37.600), Mureş (30.900), Cluj (29.900), Timiş (22.700) şi Caraş Severin (21.500).

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (2.000 persoane), Italia (1.700 persoane), Franţa (1.500 persoane), Republica Moldova (1.200 persoane) şi Ungaria (1.100 persoane).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2021 de 337.400 persoane, în scădere cu 59% faţă de luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 89,4%, respectiv 7,6% din numărul total de sosiri.

Publicitate

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2021 de 753.600 persoane, în scădere cu 63,1% comparativcu luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,6%, respectiv 20,9% din numărul total de plecări. O evoluţie pozitivă, comparativ cu luna ianuarie 2020, s-a înregistrat la transportul naval, respectiv cu 9,7%.

Citește mai mult

Economic

Creditul pentru cumpărarea unei locuințe. Cum poți calcula ce fel de casă îți poți permite în funcție de venituri

Redactia

Publicat

pe

Majoritatea creditelor bancare acordate populației sunt cele pentru achiziționarea unei locuințe. Dacă în urmă cu 10-15 ani, românii preferau creditele în valută, acum s-au reorientat spre cele în moneda națională.

Publicitate

Cele mai des întâlnite sunt creditele ipotecare, unde imobilul achiziționat sau construit garantează creditul contractat, sau cele imobiliare, unde alte imobile sunt utilizate drept garanție, chiar dacă acestea nu fac obiectul finanțării, potrivit digi24.ro.

Aproximativ 80% din creditele pentru achiziționarea sau construirea unei locuințe contractate în perioada 2005-2010 erau în valută. Acum, doar 5% din creditele de același tip sunt denominate în valută.

Publicitate

Care este valoarea maximă a locuinței pe care și-o permite un român, având în vedere veniturile familiei

Recomandarea specialiștilor: ”se înmulțesc veniturile familiei x 5 ani, din care se scade 10% dacă locuința este cumpărată prin fonduri proprii, respectiv 20% dacă se contractează un împrumut.

Publicitate

Conform Institutului Național de Statistică, salariul mediu net la nivel național este de 3.400 lei.

Adică, în medie, o familie cu doi adulți câștigă lunar aproximativ 1.400 de euro, ceea ce înseamnă că își permite o locuința de 75.600 de euro dacă achiziția este făcută prin fonduri proprii, respectiv 67.200 de euro dacă locuința se cumpără printr-un credit”.

Câteva reguli ce trebuie luate în considerare: în primul rând, se iau în calcul doar veniturile stabile, pe termen lung; apoi se ia în calcul rezerva de 10% respectiv 20% necesară pentru evenimente neprevăzute sau cheltuieli ulterioare; aceasta poate ajunge până la 30% sau chiar 40%, dacă familia are mai mult de 2 copii, probleme de sănătate în familie, un job mai riscant sau cu venituri care fluctuează puternic de la un an la altul.

Publicitate

sursă: digi24.ro

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>