Economic
Telekom crește prețul fiecărui abonament fix și mobil începând cu 1 martie. Orange a scumpit deja abonamentele de televiziune prin satelit. Clienții pot refuza scumpirile prin rezilierea contractului în termen de 30 de zile

Telekom România își anunță clienții că, de la 1 martie 2021, prețul pentru fiecare serviciu fix (voce, internet sau tv) va fi majorat cu 0,60 euro TVA inclus (0,50 euro fără TVA).
”Pentru a răspunde nevoii continue de dezvoltare și de susținere a calității serviciilor pe care vi le furnizăm, precum și pentru a reacționa la creșterea costurilor de furnizare a serviciilor, suntem nevoiți să modificăm condițiile contractuale de tarifare.
Prețul pentru fiecare Serviciu fix (Voce, Internet sau TV) va fi majorat cu 0,60 euro TVA inclus (0,50 euro fără TVA). În cazul în care beneficiați de un Pachet de Servicii alcătuit din două sau mai multe Servicii fixe, majorarea se va aplica pentru fiecare Serviciu fix inclus în Pachet. Majorarea se adaugă la prețul redus al Serviciului fix/Pachetului de Servicii (prețul rezultat după aplicarea reducerilor/promoțiilor de care beneficiați conform contractului), prețul final fiind determinat prin însumarea prețului redus cu majorările evidențiate în factura dvs. Majorarea prețului conform acestei notificări se va regăsi pe factura dvs. evidențiată la linia Majorare 3 abonament Voce/Internet/TV. De asemenea și prețul pentru fiecare Serviciu Mobil va fi majorat cu 0.60 euro TVA inclus (0.50 euro fara TVA)”
Prin urmare, prețurile serviciilor fixe și mobile vor suferi o mărire de 0.60 euro, TVA inclus, pentru fiecare serviciu. Astfel, pentru 3 servicii active, clienții vor plăti cu 1.8 euro mai mult la factura Telekom.
Majorarea nu se aplică echipamentelor achiziționate în rate sau închiriate. Totodată, clienții care nu sunt de acord cu această majorare de preț, pot rezilia contractul în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, indiferent dacă se află sub perioada contractuală, fără plata taxelor de despăgubire. Ultima majorare de preț efectuată de Telekom a fost în luna martie a anului trecut. Atunci, operatorul a mărit prețul pentru fiecare serviciu cu 2 lei pe lună, valoarea fiind apropiată cu cea din această lună.
Dacă aveți nevoie de mai multe detalii sau doriți să reziliați contractul vostru în condițiile impuse, puteți merge în orice sediu Telekom sau apela numărul special 1234. În caz de denunțare a contractului, nu veți fi obligat la plata vreunor despăgubiri. Dacă ați achiziționat un Pachet Promoțional, tranșele lunare neplătite aferente terminalului achiziționat devin automat scadente și exigibile.
Și Orange a majorat prețul pachetelor de televiziune prin satelit (DTH) cu 1 euro/lună pentru toate pachetele DTH și se va ajunge la următoarele costuri: Local HD – 7 euro/lună, World HD – 8 euro/lună, Family HD – 9 euro/lună. Aceste majorări ale abonamentelor DTH sunt aplicate începând din data de 18 ianuarie 2021. Orange România a declarat pe pagina oficială de Facebook faptul că aceste majorări se petrec pentru a se putea menține calitatea ridicată a serviciilor de televiziune. Cei care nu sunt de acord cu mărirea abonamentului pot denunța unilateral contractul de furnizare a serviciilor de TV în termen de 30 de zile de la data notificării, fără plata unor penalități sau despăgubiri. Pentru a denunța unilateral contractul puteți accesa pagina orange.ro/contact, vizita orice Orange Shop sau apela numărul special 300.
Economic
Un nou mall se va deschide pe 18 Martie, la doar 25 de kilometri de Braşov

Primul mall din judeţul Covasna va fi inaugurat pe 18 martie la Sfântu Gheorghe, unde fondul de investiţii Prime Kapital construieşte “Sepsi Value Centre” pe strada Lunca Oltului.
Centrul comercial va avea o suprafață totală de aproximativ 16.000 mp de spații moderne pentru cumpărături și petrecerea timpului liber, iar „piesa de rezistență” va fi hypermarketul Carrefour – primul din regiune, însă nu vor lipsi retaileri de renume, internaționali și din țară, precum Sportisimo, New Yorker, Sinsay, Orsay, LC Waikiki, KFC, Spartan sau Mesopotamia.
„Din dorința de a răspunde cât mai bine cerințelor comunității, centrul conține și o serie de spații comerciale dedicate operatorilor locali. Prin calitatea și diversitatea ofertei comerciale cât și prin investiția de amploare de peste 25 de milioane de euro, Sepsi Value Centre va avea o contribuție majoră la creșterea calității vieții și la dezvoltarea economică a orașului Sfântu Gheorghe, și a județului Covasna”, declara în toamna anului trecut reprezentantul fondului de investiții, Nemes Zoltán.
Complexul comercial va cuprinde şi un magazin Dedeman, urmând ca în următoarele săptămâni pe strada Lunca Oltului să fie construit un sens giratoriu care să fluidizeze traficul în zonă şi să permită accesul în zona mall-ului.
Economic
Braşovul în topul judeţelor cu cele mai mari datorii la bănci

Bucureşti-Ilfov conduce clasamentul celor mai creditate 10 judeţe la final de 2020 cu un sold al finanţărilor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de peste 108 mld. lei, fiind urmat pe podium de judeţele Cluj şi Timiş, potrivit datelor BNR.
Soldul creditelor pentru populaţie şi companii, în lei şi valută, de la finalul anului 2020 din Bucureşti-Ilfov a ajuns la o pondere de 39,3% din soldul total al creditelor în valoare de 275,43 mld. lei. Comparativ cu soldul înregistrat la finalul anului 2019, soldul creditelor din Bucureşti şi Ilfov a crescut anul trecut cu 5,8%.
Cluj, al doilea cel mai creditat judeţ din clasament, ajuns la o valoare a soldului de credite de 14,62 mld. lei la finalul anului 2020, în creştere cu 4,4% comparativ cu soldul din 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 5,3%.
Astfel, se poate observa o valoare a soldului semnificativ redusă comparativ cu Bucureşti-Ilfov, unde nivelul finanţărilor sunt mari şi în creştere.
Judeţul Timiş completează podiumul celor mai creditate 10 judeţe de la finalul anului 2020, cu o valoare a soldului creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de 13,95 mld. lei, cu 7,8% mai mult comparativ cu soldul din 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 5,1%.
Prin urmare, analizând soldul creditelor primelor trei judeţe din clasament, se observă că soldul cumulat al finanţărilor acordate în Bucureşti-Ilfov, Cluj şi Timiş reprezintă aproape jumătate, respectiv 49,6% din soldul total al finanţărilor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de la finalul anului 2020.
În continuare, judeţul Braşov se clasează pe poziţia a patra, cu un sold al creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, în valoare de 11,69 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 6,3% faţă de soldul înregistrat la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul anului trecut este de 4,2%.
Constanţa este al cincilea judeţ cu cel mai mare sold al finanţărilor la finalul anului 2020, înregistrând o creştere a soldului de 7,9%, până la valoarea de 11,12 mld. lei. Constanţa a urcat o poziţie în clasament, după ce în 2019 judeţul Iaşi ocupa poziţia cinci. Ponderea acestui judeţ din soldul total al finanţărilor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 4%.
Cumulat, soldul primelor cinci cele mai creditate judeţe din clasament ajunge la o valoare de 159,53 mld. lei, însemnând o pondere din soldul total al creditelor de la finalul anului 2020 de 57,9%.
Iaşi ocupă poziţia şase în clasamentul celor mai creditate 10 judeţe, cu o valoare a soldului creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de 10,98 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 5,7% faţă de soldul de la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total de la finalul anului 2020 este de 3,9%, scrie zf.ro.
Economic
Aproximativ 70% din ingredientele folosite în fabrica de bere din Brașov provin din România. Anul trecut s-au investit peste 10 milioane de euro în modernizare

Jumătate din ingredientele folosite în producţia locală de bere – cereale, hamei – provin din România, potrivit Asociaţiei Berarii României. Acest lucru trebuie privit în contextul în care industria locală de profil acoperă 97% din consumul intern, ponderea importului fiind foarte mică.
Jucătorii importanţi din această piaţă au facilităţi de producţie în România şi îşi achiziţionează materia primă majoritar de pe plan local. În cazul celor mai mari doi producători, ponderea materiilor prime în total urcă la 70%.
„Avem peste 1.500 de angajaţi în cinci mari oraşe din ţară şi ne bazăm pe economia locală, achiziţionând, în medie, între 50% şi 70% din produse şi servicii din România“, spune Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries, liderul pieţei de profil din România după cifra de afaceri, într-un raport al asociaţiei.
Compania operează trei fabrici de bere în Braşov, Buzău şi Timişoara şi o minifabrică în Cluj-Napoca, având în portofoliu branduri precum Timişoreana, Ciucaş, Ursus şi Peroni Nastro Azzurro.
Tot un portofoliu mix – mărci locale şi internaţionale – are şi Heinkenen România, care pe lângă brandul cu acelaşi nume, mai deţine şi Silva, Ciuc sau Neumarkt. Compania olandeză produce însă local brandul internaţional Heineken, conform datelor ZF.
„Contribuţia noastră la dezvoltarea pieţei locale nu se reflectă doar în branduri, ci şi în acţiunile noastre: avem peste 1.100 de angajaţi, peste 70% din ingredientele pe care le folosim sunt locale (…)“, spun oficialii companiei.
Fabrica de bere Brașov
Fabrica de bere din Braşov a fost fondată în anul 1892 de către concernul Friedrich Czell şi Fiii, care a cumpărat distileria Dârste şi a construit o mică fabrică de bere, iniţial aceasta având aproximativ 40 de angajaţi.
Fabrica producea, la început, doar 14.000 de hectolitri de bere pe an, însă afacerea s-a extins treptat, astfel că în anul 1922 s-a ajuns la un număr de 130 de angajaţi, iar producţia a crescut până la 40.000 de hectolitri de bere şi 80 – 90 de vagoane de malţ.
În anul 1948, fabrica de bere Dârste a fost naţionalizată şi şi-a schimbat numele în „Aurora”, ulterior aceasta trecând printr-un proces de modernizare şi retehnologizare, care a dus la mărirea capacităţii de producţie, precum şi la mecanizarea proceselor.
În perioada 1965 – 1971, fabrica Aurora a produs diverse tipuri de bere blondă, brună şi Porter, iar după anul 1980 mărcile de bere au fost diversificate. Astfel, au început să se fabrice mărcile Poiana sau Piatra Craiului şi mărcile de bere superioară Aurora (Bucegi), Bârsa (Valea Prahovei), Cerbul (Carpaţi), precum şi Ciucaş, care beneficia de o cerere importantă pe piaţă.
Privatizată în 1995, fabrica de bere din Braşov a continuat să producă unele dintre cele mai cunoscute şi apreciate beri din România. În anul 2004, fabrica a fost cumpărată de concernul SAB Miller şi a devenit parte integrantă din Ursus Breweries până în ziua de azi.
Anul trecut fabrica a trecut printr-un proces de modernizare în urma unei investiții de 10 milioane de euro.
-
Socialacum 2 zile
Incidența a ajuns la 3,57 în Brașov – Situația în fiecare localitate
-
Evenimentacum 2 zile
Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală la Braşov. Prejudiciul, peste 278.000 de lei
-
Socialacum 2 zile
Fabrica de rulmenți Schaeffler din Cristian a avut venituri record de 2,6 miliarde de lei, anul trecut, în ciuda crizei generate de pandemie
-
Administrațieacum 2 zile
Drulă despre aglomeraţia de pe DN1: „Mă înjur singur”. Autostrada va avea tuneluri la Buşteni şi Sinaia
-
Economicacum 2 zile
Companiile Majorel România și CGS, prezente și la Braşov, angajează aproape 2.000 de oameni în 2021
-
Economicacum 2 zile
Compania Silver Towers vrea să construiască în Tractorul șase blocuri cu opt etaje, într-un proiect care cuprinde 540 apartamente
-
Economicacum 17 ore
Un nou mall se va deschide pe 18 Martie, la doar 25 de kilometri de Braşov
-
Socialacum 2 zile
UDMR face presiuni la Parlamentul European pentru împușcarea urșilor din România