Primul mall din judeţul Covasna va fi inaugurat pe 18 martie la Sfântu Gheorghe, unde fondul de investiţii Prime Kapital construieşte “Sepsi Value Centre” pe strada Lunca Oltului.

Centrul comercial va avea o suprafață totală de aproximativ 16.000 mp de spații moderne pentru cumpărături și petrecerea timpului liber, iar „piesa de rezistență” va fi hypermarketul Carrefour – primul din regiune, însă nu vor lipsi retaileri de renume, internaționali și din țară, precum Sportisimo, New Yorker, Sinsay, Orsay, LC Waikiki, KFC, Spartan sau Mesopotamia.

„Din dorința de a răspunde cât mai bine cerințelor comunității, centrul conține și o serie de spații comerciale dedicate operatorilor locali. Prin calitatea și diversitatea ofertei comerciale cât și prin investiția de amploare de peste 25 de milioane de euro, Sepsi Value Centre va avea o contribuție majoră la creșterea calității vieții și la dezvoltarea economică a orașului Sfântu Gheorghe, și a județului Covasna”, declara în toamna anului trecut reprezentantul fondului de investiții, Nemes Zoltán.

Complexul comercial va cuprinde şi un magazin Dedeman, urmând ca în următoarele săptămâni pe strada Lunca Oltului să fie construit un sens giratoriu care să fluidizeze traficul în zonă şi să permită accesul în zona mall-ului.

Bucureşti-Ilfov conduce clasa­men­tul celor mai creditate 10 judeţe la final de 2020 cu un sold al finanţărilor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de peste 108 mld. lei, fiind urmat pe podium de ju­de­ţe­le Cluj şi Timiş, po­trivit da­te­lor BNR.

Soldul credi­telor pen­tru popu­laţie şi com­panii, în lei şi valu­tă, de la finalul anu­lui 2020 din Bucu­reşti-Ilfov a ajuns la o pon­dere de 39,3% din soldul total al cre­di­telor în valoare de 275,43 mld. lei. Com­pa­rativ cu sol­dul înre­gis­trat la finalul anu­lui 2019, soldul cre­di­te­lor din Bucu­reşti şi Ilfov a crescut anul trecut cu 5,8%.

Cluj, al doilea cel mai creditat judeţ din clasa­ment, ajuns la o va­loa­re a sol­du­lui de credite de 14,62 mld. lei la fi­nalul anului 2020, în creştere cu 4,4% comparativ cu sol­dul din 2019. Pon­de­rea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 5,3%.

Astfel, se poate observa o valoare a soldului semnificativ redusă comparativ cu Bucureşti-Ilfov, unde nivelul finan­ţărilor sunt mari şi în creştere.

Judeţul Timiş completează podiu­mul celor mai creditate 10 judeţe de la fi­nalul anului 2020, cu o valoare a sol­du­lui credi­telor pen­tru companii şi popu­laţie, în lei şi va­lută, de 13,95 mld. lei, cu 7,8% mai mult com­pa­rativ cu soldul din 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la fi­nalul lunii decem­brie 2020 este de 5,1%.

Prin urmare, ana­lizând soldul creditelor prime­lor trei judeţe din cla­sament, se ob­servă că soldul cumulat al finan­ţărilor acordate în Bucureşti-Ilfov, Cluj şi Timiş reprezintă aproa­pe jumătate, res­pec­tiv 49,6% din soldul total al fi­nanţărilor pentru companii şi popu­laţie, în lei şi valută, de la fi­nalul anului 2020.

În continuare, judeţul Braşov se clasează pe poziţia a patra, cu un sold al creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, în valoare de 11,69 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 6,3% faţă de soldul înregistrat la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total al creditelor de la finalul anului trecut este de 4,2%.

Constanţa este al cincilea judeţ cu cel mai mare sold al finanţărilor la finalul anului 2020, înregistrând o creştere a soldului de 7,9%, până la valoarea de 11,12 mld. lei. Constanţa a urcat o poziţie în clasament, după ce în 2019 judeţul Iaşi ocupa poziţia cinci. Ponderea acestui judeţ din soldul total al finanţărilor de la finalul lunii decembrie 2020 este de 4%.

Cumulat, soldul primelor cinci cele mai creditate judeţe din clasament ajunge la o valoare de 159,53 mld. lei, însemnând o pondere din soldul total al creditelor de la finalul anului 2020 de 57,9%.

Iaşi ocupă poziţia şase în clasamentul celor mai creditate 10 judeţe, cu o valoare a soldului creditelor pentru companii şi populaţie, în lei şi valută, de 10,98 mld. lei la finalul lunii decembrie 2020, în creştere cu 5,7% faţă de soldul de la finalul anului 2019. Ponderea acestui judeţ din soldul total de la finalul anului 2020 este de 3,9%, scrie zf.ro.

Jumătate din ingredientele folosite în producţia loca­lă de bere – cereale, hamei – provin din România, potrivit Aso­ciaţiei Berarii României. Acest lucru trebuie privit în con­textul în care industria locală de profil acoperă 97% din consumul intern, ponderea importului fiind foarte mică.

Jucătorii importanţi din această piaţă au facilităţi de pro­ducţie în România şi îşi achiziţionează materia primă majoritar de pe plan local. În cazul celor mai mari doi pro­ducători, ponderea materiilor prime în total urcă la 70%.

„Avem peste 1.500 de angajaţi în cinci mari oraşe din ţară şi ne bazăm pe economia locală, achiziţionând, în medie, între 50% şi 70% din produse şi servicii din România“, spune Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries, liderul pieţei de profil din România după cifra de afaceri, într-un raport al asociaţiei.

Compania operează trei fabrici de bere în Braşov, Buzău şi Timişoara şi o minifabrică în Cluj-Napoca, având în portofoliu branduri precum Timişoreana, Ciucaş, Ursus şi Peroni Nastro Azzurro.

Tot un portofoliu mix – mărci locale şi internaţionale – are şi Heinkenen România, care pe lângă brandul cu acelaşi nume, mai deţine şi Silva, Ciuc sau Neumarkt. Compania olandeză produce însă local brandul internaţional Heineken, conform datelor ZF.

„Contribuţia noastră la dezvoltarea pieţei locale nu se reflectă doar în branduri, ci şi în acţiunile noastre: avem peste 1.100 de angajaţi, peste 70% din ingredientele pe care le folosim sunt locale (…)“, spun oficialii companiei.

Fabrica de bere Brașov

Fabrica de bere din Braşov a fost fondată în anul 1892 de către concernul Friedrich Czell şi Fiii, care a cumpărat distileria Dârste şi a construit o mică fabrică de bere, iniţial aceasta având aproximativ 40 de angajaţi.

Fabrica producea, la început, doar 14.000 de hectolitri de bere pe an, însă afacerea s-a extins treptat, astfel că în anul 1922 s-a ajuns la un număr de 130 de angajaţi, iar producţia a crescut până la 40.000 de hectolitri de bere şi 80 – 90 de vagoane de malţ.

În anul 1948, fabrica de bere Dârste a fost naţionalizată şi şi-a schimbat numele în „Aurora”, ulterior aceasta trecând printr-un proces de modernizare şi retehnologizare, care a dus la mărirea capacităţii de producţie, precum şi la mecanizarea proceselor.

În perioada 1965 – 1971, fabrica Aurora a produs diverse tipuri de bere blondă, brună şi Porter, iar după anul 1980 mărcile de bere au fost diversificate. Astfel, au început să se fabrice mărcile Poiana sau Piatra Craiului şi mărcile de bere superioară Aurora (Bucegi), Bârsa (Valea Prahovei), Cerbul (Carpaţi), precum şi Ciucaş, care beneficia de o cerere importantă pe piaţă.

Privatizată în 1995, fabrica de bere din Braşov a continuat să producă unele dintre cele mai cunoscute şi apreciate beri din România. În anul 2004, fabrica a fost cumpărată de concernul SAB Miller şi a devenit parte integrantă din Ursus Breweries până în ziua de azi.

Anul trecut fabrica a trecut printr-un proces de modernizare în urma unei investiții de 10 milioane de euro.