Administrație
Ţăranii, obligaţi să depună gunoiul de grajd numai în spații special amenajate de primării. PROIECT, la Senat

Țăranii care folosesc pentru fertilizarea terenurilor bălegarul produs de animalele pe care le cresc în gospodării riscă să fie obligați să-l predea primăriilor, urmând a fi depozitat în spații special amenajate.
Parlamentarii propun un proiect de lege pentru stabilirea condițiilor de desfășurare a activităților de colectare, stocare și valorificare a gunoiului de grajd, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător. Dacă proiectul va fi aprobat, de la 1 ianuarie 2022 autoritățile publice locale vor putea aplica sancțiuni pentru depozitarea neconformă a gunoiului de grajd.
Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd a fost înregistrată la Senat marți, 16 februarie.
Potrivit inițiatorilor, respectiv trei deputați de la PSD, proiectul are drept scop stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de colectare, stocare, valorificare a gunoiului de grajd, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător.
„Adoptarea prezentei inițiative va permite autorităților publice locale să atragă fonduri pentru construirea platformelor pentru gunoiul de grajd, realizarea de strategii pentru colectarea și depozitarea acestuia, precum și modul de utilizare și valorificare al îngrășământului rezultat. De asemenea, autoritățile locale, prin Hotărâre a consiliului local pot stabili contravenții în cazul depozitării neconforme a gunoiului de grajd, iar veniturile din aceste contravenții vor fi constitui surse suplimentare de venit la bugetul local”, se precizează în expunerea de motive.
Potrivit proiectului, începând cu data de 1 ianuarie 2022, autoritățile administrației publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sisteme de colectare și stocare a gunoiului de grajd.
Persoanele fizice sau juridice care generează gunoi de grajd vor avea obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate de autoritatea locală sau să le predea operatorilor autorizați
pentru colectarea acestuia.
Printre atribuțiile autorităților publice locale se vor număra:
a) dezvoltarea și extinderea sistemului de colectare a gunoiului de grajd și acolo unde este posibil implementarea colectării din ușa în ușă a acestuia;
b) asigurarea organizării riguroase a sistemului de colectare, inclusiv prin încurajarea predării voluntare a gunoiului de grajd produs în gospodării;
c) realizarea platformelor de gunoi de grajd din fonduri proprii sau prin accesarea de fonduri guvemamentale ori europene;
d) achiziționarea sau închirierea de utilaje pentru împrăștierea îngrășământului;
e) asigurarea pazei și depozitării în condiții de siguranță a gunoiului de grajd;
f) valorificarea gunoiului de grajd, după tratare, ca îngrășământ organic pentru fertilizarea terenurilor agricole;
g) elaborarea de strategii și programe proprii pentru gestionarea gunoiului de grajd;
h) asigurarea informării cetățenilor prin mijloace adecvate și prin publicarea pe site-ul propriu asupra sistemului de colectare și gestionare a gunoiului de grajd.
Sancțiunile contravenționale pentru depozitarea neconformă a gunoiului de grajd vor fi stabilite prin Hotărâre a Consiliului local. Acestea se fac venit la bugetul unității administrativ-teritoriale. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se va face de către personalul împutemicit din cadrul Poliției locale sau a persoanelor împuternicite de primar, după caz.
Contravenientul va putea achita pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data încheierii procesului verbal, ori, după caz de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii.
Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, legea ar urma să intre în vigoare pe data de 1 ianuarie 2022.
sursa: senat.ro
Administrație
Pensionarii nu vor mai primi banii fizic, de la poștași. În mediul rural vor fi instalate bancomate

În viitorul nu foarte îndepărtat, modul de distribuire a pensiilor din România s-ar putea schimba radical. Modalitatea clasică prin care pensiile sunt distribuite în prezent la nivel național de poștași, care umblă din casă în casă, ar putea deveni o amintire.
Potrivit directorului general al Poștei Române, Horia Grigorescu, pensiile nu vor mai fi distribuite fizic, iar acest schimbare ar putea ajuta instituția de stat să supraviețuiască.
Schimbarea din viitor a acestui mod de distribuție a banilor depinde în mare măsură de planul Poștei Române de a dota așezările urbane mici și pe cele rurale cu bancomate.
Pensiile nu vor mai fi distribuite fizic în viitor
Poșta Română a început în ultimele luni un proces de restructurare care a urmărit punerea activității pe baze moderne, astfel încât compania să rămână un jucător important pe piața de profil.
Șeful instituției, Horia Grigorescu, anunță că schimbări importante vor avea loc și în privința modului de distribuire a pensiilor în țară.
Într-un interviu pentru profit.ro, Grigorescu dezvăluie un plan ambițios și spune că ”pensiile nu vor mai fi distribuite fizic”.
”Suntem conștienți că pensiile de stat nu vor mai fi distribuite fizic într-un orizont de timp mediu și de la această realitate va trebui să plecăm dacă vrem să punem bazele unei supraviețuiri reale a Poștei Române, să rămână un jucător important pe această piață”, a spus șeful instituției.
Cum ar putea încasa banii acești pensionari
Instituția are în plan un proiect care vizează dotarea localităților rurale și mici urbane cu bancomate, cu POS-uri și cu servicii financiare în interiorul oficiilor poștale.
”Ce am făcut din această perspectivă? Compania are în derulare un proiect în urma căruia, dacă se va concretiza, va permite Poștei Române să doteze localitățile rurale și mici urbane cu bancomate, cu POS-uri, cu servicii financiare în interiorul oficiilor poștale. Rezultatele acestui proiect se vor vedea peste 2-3 ani.
Vorbim și de constituirea de conturi poștale care, în viitor, vor migra către veritabile conturi bancare. Astfel, venim în sprijinul oamenilor care nu au acces la servicii financiare, dar și în sprijinul companiei, în supraviețuirea și reconstruirea acestei companii în viitor”, a mai spus Grigorescu.
Administrație
N-au dansat decât o rundă de alegeri: Divorț și în acte ALDE – Pro România

Congresul Naţional al PRO România, reunit în şedinţă extraordinară vineri, a decis încetarea procedurii de fuziune cu ALDE. Cele două formaţiuni nu au reuşit să intre în Parlament la ultimele alegeri legislative.
Pro România a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că forurile de conducere ale formaţiunii au votat încetarea procedurii de fuziune cu ALDE.
”Tot astăzi, Congresul Naţional a decis redenumirea şi restructurarea Biroului Executiv (BEx). Astfel, potrivit noului statut, Biroul Executiv Naţional (BEN) rămâne structura executivă a partidului, asigurând conducerea curentă şi operativă, având însă o componenţă extinsă, respectiv: preşedintele PRO România; preşedintele Consiliului Naţional; 4 prim-vicepreşedinţi; secretarul General; 10 vicepreşedinţi regionali aleşi pe cele 9 regiuni de dezvoltare şi Diaspora”, a transmis formaţiunea.
Pro România precizează că parte din BEN va fi şi preşedintele Consiliului Naţional, for ce va funcţiona ca o platformă de analiză, dezbatere şi elaborare de programe şi politici publice, precum şi de oferire a soluţiilor alternative programelor de guvernare ale partidului/coaliţiei aflate la guvernare.
La alegerile parlamentare de anul trecut ALDE – Pro România nu au reușit să facă pragul electoral la Brașov, nici la nivel național.
Administrație
Primarul din Ghimbav îşi doreşte un centru expoziţional ca Romexpo

Primarul Ghimbavului, Ionel Fliundra, a declarat că îşi doreşte realizarea în oraş a unui centru expoziţional de tipul celui de la Romexpo din Capitală, precum şi înfiinţarea unei şcoli profesionale, în contextul în care resursa de muncă din localitate este destul de redusă şi, „de cele mai multe ori, slab pregătită”.
Edilul din Ghimbav a precizat că, în prezent, sunt în curs de achiziţie planurile urbanistice zonale pentru aceste două proiecte, care fac parte din strategia de dezvoltare şi promovare a oraşului.
„Avem un parc industrial cu peste 8000 de locuri de muncă şi resursa umană destul de redusă şi, de multe ori, nepregătită. (…) În zona industrială avem un platou mai mare şi, împreună cu colegii consilieri, ne-am gândit că, Romexpo fiind vizat de dezvoltatorii imobiliari, acum poate mai puţin după ieşirea primarului general privind PUZ-urile, şi noi fiind în centrul ţării, fiind o zonă foarte industrializată (…), ar putea fi un punct important de expoziţie, de expunere, dar şi pentru atragerea de turişti, în special economici. (…) În ce priveşte şcoala profesională, avem un teren de aproape 4 hectare unde putem face un campus”, a spus Fliundra.
Aici, în viitorul campus, Primăria ar putea pune la dispoziţia celor de la Academia de Aviaţie din Braşov un corp de clădire pentru cursuri sau pentru un centru de antrenament, „ţinând cont de tradiţia Ghimbavului în aviaţie şi de ceea ce produce la Ghimbav – componente pentru industria aeronautică şi elicoptere, şi aeroclubul din localitate”.
„Am avut o discuţie cu fostul comandant al Academiei, care a fost încântat (…) deoarece ar fi în apropierea unui aeroport, a unui aerodrom, a acestor fabrici care produc pentru aviaţie”, a subliniat primarul din Ghimbav.
Un al treilea PUZ care urmează să fie realizat la Ghimbav priveşte zona în care ar urma să fie un sediu al pompierilor şi SMURD, „realizat eventual în colaborare cu ISU Braşov”, a menţionat edilul din Ghimbav.
-
Socialacum 3 zile
Incidența a ajuns la 4,17 în Brașov – Situația pe localități
-
Fapt diversacum 2 zile
Poliţia Locală Râşnov a sancţionat un „mort” pentru că nu avea declaraţie pe proprie răspundere la el
-
Socialacum 2 zile
Care sunt cele mai periculoase localităţi din Braşov
-
Evenimentacum o zi
FOTO / Accident în lanţ pe DN 1, la Făgăraş. Un TIR şi trei autoturisme au fost implicate
-
Administrațieacum 15 ore
Criza locurilor de parcare din Centrul Civic îi impinge pe cei de la Digi la măsuri extreme: demolează o clădire pentru a face loc mașinilor
-
Economicacum 16 ore
Mircea Lucescu a pierdut 122.000 euro într-o singură zi după ce o tranzacție de doar 590 lei a prăbușit acțiunile Romradiatoare Brașov, companie la care antrenorul de fotbal este acționar
-
Fapt diversacum 3 zile
650 euro, „mita pentru DSP” cerută unui bărbat aflat în izolare într-un hotel din Brașov de un fals polițist pentru că a „încălcat” carantina pentru o clipă
-
Socialacum 2 zile
Incidența la Brașov scade la 4,06 – Situația pe toate localitățile