Connect with us
Publicitate

Administrație

Studiile pentru autostrăzile care leagă Brașovul de Sibiu și Bacău au prins finanțare. Bugetul Transporturilor de 14,2 miliarde de lei, avizat de senatori și deputați

Avatar

Publicat

pe

Senatorii şi deputaţii au avizat bugetul MTI cu 18 voturi „pentru” şi 12 „împotrivă”, conform Agerpres.

Publicitate

La proiectul de buget pentru MTI au fost depuse 91 de amendamente, dar au fost respinse în bloc cu 18 voturi ”pentru”, 10 „împotrivă” şi 3 abţineri.

Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii propus pentru 2021 este de 14,12 miliarde de lei, în creştere cu 9,57% faţă de cel de anul trecut.

Publicitate

Potrivit proiectului de buget al MTI pentru anul în curs, priorităţile strategice pe termen mediu ale ministerului în domeniul infrastructurilor şi serviciilor de transport, pentru perioada 2021-2024, vizează, în principal, creşterea accesibilităţii României prin integrarea reţelelor naţionale de transport feroviar, rutier, naval, aerian (şi logistică) la reţelele europene, respectiv la cele internaţionale concomitent cu dezvoltarea echilibrată a sistemului naţional de transport, economiei locale şi regionale, îmbunătăţirea confortului călătorilor şi creşterea siguranţei acestora, eficientizarea transportului de marfă, mărirea mobilităţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

Totodată, va fi operaţionalizată Compania Naţională de Investiţii Rutiere.

Publicitate

Priorităţile strategice investiţionale ale MTI pentru perioada 2021-2024 sunt focalizate în principal pe finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate într-un stadiu avansat de realizare, cu finanţare asigurată şi continuarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate în derulare, precum şi începerea de noi lucrări, situate pe reţeaua TEN-T, cu finanţare asigurată din fonduri nerambursabile şi fonduri rambursabile, concretizându-se, printre altele, în construcţia de autostrăzi/drumuri expres pe TEN-T.

Astfel, lista principalelor proiecte de construcţie autostrăzi/Variante Ocolitoare, introduse în buget în anul 2021 cuprinde următoarele obiective: Autostrada Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 2,3, 4 şi 5, Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva), Autostrada Sebeş – Turda, Autostrada Nădăşelu – Suplacu de Barcău – Borş, inclusiv legătura Centura Oradea (Giraţie Calea Sintandrei) – Autostrada A3 (Biharia), Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, Autostrada de Centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulaţie a Centurii Bucureşti, între A1 – DN 5, DN 2 – A2 şi A1 – DN 7, pasajele Berceni, Domneşti, Olteniţa şi Mogoşoaia), Autostrada de Centură Nord a municipiului Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău (profil de autostradă şi drum naţional), Drum expres Craiova – Piteşti, Drum expres Brăila – Galaţi, podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, Varianta de ocolire Galaţi.

Proiectele de autostrăzi în pregătire, cuprind: elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu – Făgăraş, Făgăraş – Braşov, Târgu Neamţ – Târgu Mureş, Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Timişoara – Moraviţa; elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru Autostrada Braşov – Bacău şi pentru drumurile de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Suceava – Siret; elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru drumurile expres: Craiova – Târgu Jiu, Ovidiu – Tulcea, Brăila – Tulcea, Brăila – Buzău, Focşani – Brăila, Găeşti – Ploieşti, Piteşti – Mioveni, Bacău – Piatra Neamţ; elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum Expres/Autostrada (Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno – Ungară – Drum Expres M49 Ungaria), Satu Mare – Baia Mare şi Autostrada Nordului/Drum de Mare Viteză Baia Mare – Suceava (Lot 1, Baia Mare – Bistriţa; Lot 2 Bistriţa – Vatra Dornei; Lot 3 Vatra Dornei – Suceava), Tişiţa – Albiţa; completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad – Oradea.

Publicitate

Obiectivul „Autostrada A7, sectoarele Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani ” va fi bugetat pe parcursul anului 2021, după obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei, se menţionează în document.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Administrație

Brașovul nu va avea un spital regional prea curând. Ministrului Sănătății, Ioana Mihăilă: Spitalele regionale, imposibil de construit în următorii 6-7 ani

Avatar

Publicat

pe

Brașovul are mare nevoie de un nou spital. Deși autoritățile locale fac eforturi mari pentru pregătirea studiilor și a proiectelor tehnice, astfel încât brașovenii să se poată bucura cât mai repede de servicii de sănătate de calitate, ultimele declarații ale ministrului Sănătății arată că vor trece ani buni până vom vedea un nou spital în Brașov. Mai mult, finanțarea noului Spital din Brașov (valoare estimată la 600 milioane de euro) prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pare tot mai departe.

Publicitate

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a afirmat că realizarea unui spital de anvergura celor regionale durează şase, şapte ani şi că acestea nu vor fi gata până la finalul acestei guvernări.

“Spitalele regionale sunt în etapa de licitaţie pentru proiectarea tehnică. Sperăm în cursul verii să semnăm primul contract de proiect tehnic pentru Spitalul Regional de la Iaşi, urmat apoi de cel de la Cluj şi de cel de la Craiova.

Publicitate

Urmează un an în care se efectuează efectiv proiectarea tehnică, iar apoi urmează licitaţia pentru construcţie.

Sunt proiecte complexe, care într-adevăr sunt în întârziere şi au fost în întârziere şi când a venit echipa noastră la minister.

Publicitate

Trebuie să înţelegem că, având un asemenea grad de complexitate, inclusiv în ţările unde lucrurile merg foarte bine, unde achiziţiile publice merg foarte bine, unde profesionalismul proiectanţilor şi al constructorilor este unul înalt, construcţia unui spital de o astfel de anvergură durează şase, şapte ani”, a explicat Ioana Mihăilă, în timpul unei emisiuni la Prima TV.

Aceasta a mai spus că spitalele regionale nu mai au șanse să fie construite în timpul actualei guvernări și a explicat de ce nu au fost cuprinse în PNRR.

“Nu cred că vom vedea clădirea spitalului în 2024.

Publicitate

Noi am vrut să includem spitalele regionale la un moment dat în PNRR şi am cerut părerea specialiştilor, iar specialiştii ne-au spus că este destul de riscant pentru că anul 2026, adică august 2026, până când trebuie să fie funcţională construcţia, s-ar putea să fie riscant. Nu imposibil, dar riscant”.

Așadar, în următorii 6 – 7 ani, guvernul actual și cel viitor se vor concentra pe construirea acelora din Iași, Cluj și Craiova.

Publicitate
Citește mai mult

Administrație

De aproape trei ani, lunar, 42.000 de persoane sunt nevoite să suporte costuri mai mari cu 40% pe transport din cauza lipsei podului feroviar de la Budila, prăbușit în 2018. Allen Coliban a făcut propria investigație pe vremea când era senator

Avatar

Publicat

pe

Ar trebui să avem trenuri care merg cu 160 km/h, dar, în realitate, CFR nu poate înlocui o şină ruptă acum 4 ani. O anchetă „România, te iubesc!” scoate la iveală numeroase probleme din infrastructura feroviară care țin trenurile pe loc sau la viteze mai mici decât acum 100 de ani. Este și cazul liniei care leagă Brașov de Întorsura Buzăului. De aproape trei ani de zile aici nu se mai circulă.

Publicitate

În 2018, s-a prăbuşit podul de la Budila. Cu doar câteva minute înainte să se destrame şi să cadă în râu podul a fost traversat de un tren cu călători. Divinitatea, soarta, norocul, au făcut ca în urma acestui dezastru să nu vorbim şi despre morţi sau răniţi.

Prăbuşirea podului de la Budila a scos din folosinţă şi cel mai lung tunel din România, tunelul Teliu, deschis circulaţiei în 1931 şi închis în 2018. A fost săpat prin munte, pe o lungime de 4,3 kilometri, în perioada interbelică. La capătul celălalt este Întorsura Buzăului.

Publicitate

Raul Urda – Primar Întorsura Buzăului: „În medie erau 1.400 de persoane care făceau naveta cu trenul la Braşov.”
Reporter: Şi pe lună?
Raul Urda: „Cam 42.000.”

În lipsa trenului, de trei ani, oamenii circulă cu microbuzul.

Publicitate

Reporter: Şi diferenţa de preţ estimativă între preţul biletului de tren şi preţul biletului de microbuz?
Raul Urda, primar Întorsura Buzăului: „A crescut cam cu 40% preţul pe transport din cauza transportului rutier.”

După prăbuşire, în gara din Întorsura au rămas blocate 6 vagoane ale unui transportator privat. Care n-a mai avut ce să facă cu ele așa că le-au tăiat și le-au dus la fieri vechi, niște capace din plastic e tot ce a mai rămas din ele.

Raul Urda – Primar Întorsura Buzăului:
„La fier vechi, efectiv au venit în gară, le-au tăiat le-au dezmembrat în această locaţie şi le-au vândut la fier vechi toate”

Publicitate

Ancheta lui Allen Coliban
Allen Coliban, primarul Brașovului, era senator la momentul prăbuşirii şi a făcut propria investigaţie. Spune că evacuarea cu întârziere a unui baraj din amonte a creat o undă de şoc care a lovit cu putere podul. Valul ar fi prins viteză şi din cauza balastierelor care au sfârtecat albia râului în zona căii ferate. Şi este de părere că a nici podul nu a fost întreţinut corespunzător.”

Allen Coliban: „Felul în care a fost făcută mentenanţa, în care a fost întreţinut, care avea o vârstă venerabilă, ce-i drept care nu ar fi trebuit să cadă, şi în niciun caz n-ar fi trebuit să reprezinte un element de risc în halul ăsta, încât să treacă un tren şi la câteva minute să se prăbuşească podul.”

Ruta Braşov – Întorsura Buzăului era atunci în proprietatea regionalei Braşov şi în concesiunea companiei private de transport. În 2018, şeful regionalei era Ioan Pintea. Spune că de monitorizare trebuia să se ocupe firma, nu CFR-ul.

Publicitate

Ioan Pintea – director general CFR Infrastructură:
„Cădea în responsabilitatea operatorului respectiv. Şi dacă ar fi fost în intreținerea noastră, acel eveniment tot s-ar fi produs pentru că a fost un fenomen de o violență nemaiîntâlnită.”

Acum CFR va plăti 25 de milioane de lei pentru un pod nou şi alţi bani pentru revizia căii ferate, nefolosită de trei ani. Lucrările au început săptămâna aceasta.

Au trecut 15 ani de când România are la dispoziție miliarde de euro de la Bruxelles ca să lege cu o cale ferată modernă portul Constanța de graniţa de Vest, asta deși am avut la dispoziție miliarde de euro, bani europeni.

Publicitate

Din 2007 şi până în prezent România a pierdut fonduri europene de aproape 1 miliard şi jumătate de euro destinate infrastructurii feroviare.

Emisiunea „România, te iubesc!” poate fi urmărită integral aici.

Publicitate
Citește mai mult

Administrație

Lupta dintre Primărie şi P&P continuă. Allen Coliban: „P&P a suspendat plata părcărilor prin SMS. Vă asigurăm că până la remedierea situației nu se vor da amenzi”

Redactia Brasov

Publicat

pe

Primarul braşovului, Allen Coliban, pune că a primit mamu multe sesizări în care se specifică faptul că de ieri seară plata parcărilor publice prin SMS nu mai funcţionează. Acest fapt vine după ce Consiliul Local a reziliat contactul cu firma care a prestat serviciile de parcare până acum.

Publicitate

În cest sens, primarul spune că în perioada următoare, până ce procedurile de reziliere a contractului se termină şi SC P&P SRL va da către primărie toate bunurile, nu se vor aplica amenzi pentru cei care nu plătesc parcare.

„Se pare că în urma notificării legate de rezilierea contractului, P&P a suspendat plata părcărilor prin SMS, deși acest serviciu trebuie predat Primăriei.

Publicitate

Vă asigurăm că până la remedierea situației nu se vor da amenzi pentru parcarea pe aceste locuri.

Avem rugămintea să nu parcați pe locurile pentru persoanele cu dizabilități sau pe cele pentru mașinile electrice.

Publicitate

Nu ne lăsăm intimidați și mergem mai departe!”, a transmis Allen Coliban.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>