Connect with us
Publicitate

Social

Și-a convins 15 vecini din sat să meargă la liceu. Acum au o meserie și un viitor. Povestea lui Răducu, tânărul din Cutuș

Publicat

pe

Răducu Drăgan este în clasa a zecea la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov. Pentru că a avut curajul să se ducă să învețe la oraș, și-a câștigat respectul în satul său Cutuș, care numără vreo 800 de locuitori. Practic, școala lui Răducu are mai mulți elevi decât are Cutuș locuitori. Și un cu totul alt univers. În plină pandemie, băiatul a umblat din poartă în poartă pe la vecinii lui să-i convingă să-și dea copiii la liceu.

Publicitate

În urmă cu doi ani, și Răducu era pe punctul de a renunța la școală. Profesoara lui de fizică Mihaela Bucșa umbla prin sat pe la părinți să-i convingă să-și lase copiii la liceu. Așa l-a câștigat pe Răducu, astăzi în clasa a X-a. Băiatul i-a preluat modelul când a venit pandemia și profesoara nu mai reușea să dea de copii. Așa a devenit ambasadorul educației din satul lui.

Mihaela a ajuns să predea în comuna Crizbav – din care face parte și satul lui Răducu – și în Sânpetru prin Teach for Romania, asociație care trimite cadre didactice în localitățile unde de obicei nu vrea să se ducă nimeni, din cauza sărăciei și problemelor din comunitate. „Gândindu-mă acum, aș spune că 80% din ce a contat cât am predat la Crizbav a fost mersul ăla în sat și vorbitul cu familiile și doar 20% ce făceam în clasă. Dacă știi că răul cel mai mare e ca ei să abandoneze școala și dacă știi că trebuie să faci orice ca ei să meargă la școală, e altceva”, spune Mihaela. Și totuși, și în clasă a făcut multe. Ea este profesoara care predă fizica cu ochelari de realitate virtuală și cu roboți.

Profesoara a convins, ajutată în pandemie de Răducu, 42 de copii să-și continue studiile la școli profesionale sau la liceu, în „înspăimântătorul” Brașov. „Asta era cea mai mare teamă: părinții ziceau că la oraș copiii o să se apuce de prostii, o să se strice”, povestește Răducu Drăgan, care în fiecare zi era în bătătura lor. Le arăta filmulețe cu ce face la practică și le povestea despre profesorii lui care în pauze dansează cu ei pe holuri. El a convins părinții a 15 dintre consătenii lui să mai dea o șansă școlii. În mod normal, maximum patru copii dădeau admitere la școlile profesionale din oraș. Niciunul nu îndrăznea să meargă la liceu.

Publicitate

Povestea lui și a profesoarei lui, așa cum le-au relatat ei, scot abandonul școlar din statisticile seci și îi dezvăluie miile de fațete.

Răducu Drăgan la școală

RĂDUCU

Nu m-am gândit niciodată că o să merg mai departe la școală după clasa a opta. Părinții mei erau ca ai celorlalți, că doar trăim în același mediu. Nici părinții mei nu au făcut școală multă, mama a făcut șapte clase, tata cinci. Nici ei nu au fost de acord la început, spuneau că mă stric la oraș. Doamna profesoară a venit de câteva ori la noi, a vorbit cu ei și apoi au zis: „hai să încercăm, poate îi deschidem un viitor”. Așa a și fost.

Acum, în pandemie, era foarte greu pentru doamna profesoară să ajungă la colegii mei și fiindcă erau din același sat cu mine, m-am oferit eu să o ajut. Veneam seara de la școală, îmi făceam lecțiile, mă schimbam, mâncam și vorbeam cu doamna profesoară și ne organizam. Doamna îmi spunea unde să merg.

Am vrut să-i îndrum pe calea asta pentru că și mie școala mi-a deschis o altă lume.

Publicitate

Am mers la ei aproape zilnic, i-am luat pe fiecare în parte și apoi i-am înscris la școli. A fost de muncă pentru că părinții nu erau convinși de ce-o să fie în Brașov. Erau foarte speriați că „ce-o să se întâmple cu copilul lor dacă merge în oraș?” Primele cuvinte pe care le spuneau erau: „ce să caute copilul meu acolo? Școala nu e de copilul meu!” Ziceau că la oraș copiii o să se apuce de prostii, orașul o să-i strice copilul. Asta era cea mai mare teamă a părinților: „dacă merge în oraș, o să se apuce de fumat, de droguri”.

Eu încercam să le explic că dacă ai carte, ai parte și le spuneam pentru ce este bună școala. Majoritatea oamenilor de aici nu au trecut prin așa ceva, mai mult de cinci-șase clase n-au făcut, și nu prea știau experiența. Le-am adus filmulețe de la școala mea, de la practică, a mea sau a altor colegi mai mari, ca să-i conving. Așa am reușit cu unii. Nu pe toți, dar totuși am convins cam 15.

„Nu e ca și cum ar veni un om de la oraș în care n-ai încredere”

A trebuit să le explic mult, să am răbdare și să vorbesc mult. Dar mie îmi place să vorbesc. În plus, mi-a plăcut pentru că unii copii chiar m-au luat ca exemplu. Doamna profesoară m-a dat exemplu la o ședință de la sfârșit de clasa a opta și asta a contat. Vecinii mei au avut mai multă încredere în mine. M-au primit cu brațele deschise când mergeam la ei în ogradă și au vorbit cu mine deschis.

Au zis: „uite-l pe Răducu ce face, îl știm, îl cunoaștem și el ne explică cum e la școală”. Nu e ca și cum ar veni un om de la oraș în care n-au încredere. În mine au avut încredere și s-au lăsat convinși. Acum trăiesc pe pielea lor ce le-am spus eu că va fi.

Părinții mă întrebau ce viitor o să aibă copiii lor, mă întrebau ce meserii sunt. Le-am explicat de la cap la coadă despre liceele și specializările din Brașov, de la mecanică, sudură, frizer, ospătar, bucătar. Am căutat pe internet cu doamna profesoară informații de la fiecare școală.

Publicitate

Acum e frumos că am colegi care merg cu mine la școală în oraș. Sunt boboci, mai mici decât mine cu un an. Facem naveta. Ne trezim la 6 dimineața ca să ajungem în oraș la 7. Avem un singur autobuz de dimineață, pentru care avem abonament. Seara venim tot cu autobuzul. Sunt 25 de kilometri.

Eu sunt la școala profesională germană Kronstadt, profilul Sudor, învățământ dual făcut în parteneriat cu firma Stabilus, o firmă foarte bună care face amortizoare de mașini. Am ales profilul de sudor fiindcă mi-am zis că e o meserie căutată.

Am intrat cu ajutorul lui Dumnezeu, am luat testarea cu 9,87, dup-aia am avut interviuri de dimineața de la opt până seara cu cei de la firmă. N-am crezut niciodată c-o să ajung așa departe, dar iată că mai am puțin și termin școala anul viitor.

Dacă atunci când termin am media foarte bună, acum am peste 8.50 și vreau s-o mențin, poate mă ia firma și mă angajează, îmi face o ofertă. Apoi vreau să fac și seralul ca să pot să iau Bac-ul și în timp ce muncesc, o să fac și școala, după ora 4. Și după ce iau și Bac-ul, poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, mă înscriu la o facultate bună.

Citește continuarea pe Școala9.ro

Publicitate
Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

De Interes