Dr. Ștefan Cătălin, medic primar ORL în cadrul campusului medical Regina Maria Brașov, explică cititorilor www.brasov.net despre alergiile de sezon.

În contextul situaţiei de urgenţă şi al autoizolării apar exacerbări ale alergiilor preexistente de primavară, dar şi la persoanele care nu aveau aceste simptome înainte de a sta excesiv în case.

Rinita sau rinosinuzita alergică reprezintă o reacţie exagerată a pituitarei- mucoasa nazală – la alergeni obişnuiţi, cum ar fi praful de casă şi polenul. Praful de casă este compus în peste 70% din resturi de pe corpul uman, în special piele moartă şi exfoliată- care este hrană pentru acarieni. Aceste microorganisme prezintă o concetraţie foarte mare în perne, aşternuturi, saltele, pilote. Conform documentelor ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma), acreditate de OMS, rinita alergică este o problemă globală de sănătate, care afectează între 5% şi 50% din populaţia generală a globului.

Această inflamaţie se manifestă local prin balonizarea mucoasei ce capată un aspect palid şi produce congestie nazală şi hipersecreţie apoasă- rinoree. Simptomele binecunoscute ale acestei boli precum strănutul în salve, prurit-mâncărimi ale nasului, feţei şi ale pleopelor, lăcrimare şi înroşirea conjunctivei, ne afectează viaţa prin scăderea calităţii acesteia. La nivel de individ apar oboseala, irascibilitatea, lipsa de concentrare, durerile de cap, presiunea la nivelul frunţii, somn agitat şi practic ne împiedică să ne desfăşurăm activitatea normală de zi cu zi. Dacă pentru adulţi este o problemă care duce la scăderea eficienţei la locul de muncă, pentru copii duce la o scădere a randamentului la învăţătură, prin scăderea concentrării, ştergerea nasului foarte des, lăcrimarea excesivă care îi împiedică să citească şi la un grad de izolare socială prin deranjul produs de zgomotul de strănut şi mâncărimi imperioase ale nasului şi ochilor care necesită gratajul local- scărpinatul- imediat şi agresiv.

În acest context de simptome pacientul dă senzația că este răcit permanent și de obicei tratamentele cu antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene şi vasoconstrictoare nazale, luate fără prescripţie medicală, din diverse recomandări şi farmacii nu ajută cu nimic, ba din contră, pot fi dăunătoare cu exacerbări ale manifestărilor alergice. După cum este binecunoscută asocierea dintre hipersensibiliatea la aspirină, astm şi polipoza nazală, descrisă ca triada Widal- Samter. Practic consumul de antiinflamatoare nesteroidine poate duce la declanşarea crizelor de astm, apariţia urticariei şi angioedemului la aspirină care se combină ca reacţii alergice generale.

În condiţiile actuale în care suntem nevoiţi să ne petrecem poate dublul timpului în casă sunt necesare măsuri suplimentare de igienizare a locuinţelor. Dacă aşternuturile cu feţe de pernă se recomandă să le schimbăm o dată pe săptămână, în condiţiile actuale recomandăm schimbarea lor de 2-3 ori pe săptămână. Pernele, pilotele, saltele, sunt „magneţi” în ceea ce priveşte rezervorul din casă de acarieni. Pentru evitarea acestui lucru recomandăm schimbarea pernelor la 1-2 ani, a pilotele 4-5 ani si a saltelelor la 7-10 ani.

Diagnosticul în rinita alergică se pune pe baza examenului clinic ORL, evaluare endoscopică cu camera optică intranazală şi consult alergologic cu testare la alergeni. Suplimentar, o investigaţie imagistică la cazuri selectate, de tip Computer Tomograf nativ de sinusuri paranazale “ low-dose radiation” – adică cu o iradiere de ţesut ţintită pe segment cu cea mai mică doză de radiaţie existentă- se poate efectua în cadrul Campusului Medical Regina Maria Braşov. Această investigaţie ne poate ajuta să facem un diagnostic corect în evaluarea asocierii rinitei alergice cu alte patologii nazale care au ca  rezolvare o intervenţie chirurgicală, precum hipertrofiei de cornete nazale, deviaţii de sept, polipoza nazală, rinosinuzita cronică polipoasă.

Tratamentul recomandat pentru rinita sau rinosinuzita alergică reprezintă o combinaţie între  spray-ul intranazal pe baza de cortizon cu un antialergic oral. Activităţi de cercetare ştiinţifică sunt în desfăşurare la nivel global în scopul găsirii unui tratament ideal pentru această boală. În cadrul  Campusului Medical Regina Maria Braşov se desfăşoară studii clinice de faza III ce includ folosirea de dispozite intranazale cu eliberare prelungită de diverse substanţe active dar şi terapia cu anticorpi monoclonali – sub îndrumarea mea ca medic primar ORL – investigator principal.