Connect with us
Publicitate

Economic

Șeful Lidl anunţă planurile pentru 2021: Angajăm încă 1.500-2.000 de oameni. Venitul minim lunar al vânzătorilor din magazine a ajuns la 4.400 de lei brut

Redactia

Publicat

pe

Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local după cifra de afaceri, şi-a menţinut businessul pe plus anul trecut, acesta crescând cu un ritm similar celui de dinainte de pandemie. Înainte de 2020, ritmul de creştere al cifrei de afaceri a reţelei de magazine a fost de 25-30%, peste media pieţei, scrie Ziarul Financiar.

„Anul 2020 a fost pentru toată societatea extrem de provocator, la fel a fost şi pentru piaţa de retail. Pentru noi, la Lidl, a fost provocator, fără precedent, dar am putut să gestionăm situaţia deoarece suntem destul de flexibili şi dinamici. Am putut să reacţionăm rapid“, spune Frank Wagner, executivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german.

Discounterul a creat la început de pandemie o celulă de criză, formată din ex­perţi şi specialişti din toate depar­ta­mentele companiei. La început, aceştia se vedeau aproape zilnic pentru a decide măsurile de siguranţă pentru clienţi şi angajaţi. „Rezultatele au fost bune şi am reuşit să trecem cu bine peste provocarea din 2020. Criza a venit din multe direcţii, dar avantajul e că nu suntem ca un vapor mare şi greoi, ci ca o barcă ce se poate adapta rapid şi asta ne-a ajutat în 2020.“

Publicitate

Astfel, Frank Wagner spune că Lidl a putut menţine trendul ultimilor ani în care a crescut semnificativ peste piaţă. Lidl a obţinut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 10 mld. lei după o creştere de peste 25%, una dintre cele mai mari din comerţul local. Un avans similar ar duce businessul spre 12,5 mld. lei în 2020, potrivit calculelor Ziarul Financiar.

Executivul german afirmase anterior că dacă evoluţia din primele luni ale anului trecut se va menţine, Lidl ar putea ajunge lider de piaţă, de­pă­şind Carrefour şi Kaufland. Acum el spune că aşteaptă ca toţi competitorii să publice rezultatele pentru a vedea pe ce poziţie e discounterul. „Până nu se publică oficial nu ştim dacă suntem lider. Trebuie să vedem ce au făcut competitorii. Noi am reuşit să menţinem trendul ultimilor ani. Poziţia în sine (locul întâi în piaţă – n.red.) e importantă, dar focusul e să ajungem la cât mai mulţi clienţi. Faptul că noi creştem semnificativ peste piaţa este deja un feedback bun.“

Publicitate

Frank Wagner adaugă că pandemia a pus pres­iu­ne pe supply chain (pe lanţul de distribuţie), mai ales la început. Nimeni nu a ştiut exact ce se întâmplă. Atunci, la început, oamenii au cumpărat produse puţin perisabile – orez, paste, conserve – iar asta a pus presiune pe lanţ, de la producător şi furnizor, la transportator, depozite şi magazine. Volumul de vânzare nu a putut fi anticipat şi a durat câteva săptămâni până a fost gestionată panica. Toată lumea a lucrat în plus pentru asta.

În ceea ce priveşte clienţii, executivul afirmă că a văzut o schimbare de comportament de consum. Era şi înainte un trend în acest sens, dar în pandemie s-a accentuat. Mai exact, oamenii vin mai rar şi cumpără mai mult. Valoarea bonului e semnificativ mai mare. „Am văzut din 2018 şi 2019 această tendinţă, dar criza actuală a fost un catalizator. Mai mult, oamenii vor o experienţă eficientă – să stea cât mai puţin la shopping, vor să aibă totul într-un loc.“

Dacă anterior erau dispuşi să meargă în mai multe magazine pentru a-şi completa lista de shopping, începând cu 2020 nu mai vor să se expună mai mult decât e nevoie. „Trebuie să avem un sor­timent complet pentru a mulţumi clientul.“

Publicitate

În plus, oamenii caută magazine cât mai apropiate de casă sau apartament. Aici pandemia nu a adus schimbări pentru că tendinţa deja exista. „Criza ne-a impus să restrângem arealul de mobilitate. Dacă înainte erau dispuşi să meargă mai departe şi să petreacă un timp în mall sau hipermarket, acum oamenii nu mai vor să facă asta. Ei caută o experienţă plăcută, vor ca totul să fie simplu, la îndemână, noi prin asta am câştigat ca Lidl.“

Totodată, oamenii caută articole sustenabile, prietenoase cu mediul şi se uită şi după produse locale. Acesta din urmă e iarăşi un trend al ultimilor ani, dar se vede şi în 2020. „Tot un trend îl reprezintă şi orientarea către articole mai sănătoase. La bio în fiecare an a văzut o creştere a vânzărilor, de aceea am extins şi sortimentul. Se vede în cifre, oamenii au înţeles beneficiile.“

Frank Wagner spune însă că nu a remarcat o orientare a consumatorilor către produse mai ieftine în 2020, un an în care statul a pompat mulţi bani în economie. În acest an însă, situaţia s-ar putea schimba, iar oamenii ar putea începe să caute promoţii. „Retailerii ar putea intra într-o luptă a ofertelor pentru fiecare client. Dar nu am văzut asta în 2020. Totuşi, faptul că noi am crescut peste piaţă, e un feedback în direcţia asta, oamenii caută oportunitatea la cumpărături.“ Lidl e activ pe segmentul de discount, magazinele de acest tip fiind cunoscute pentru faptul că pun mare accent pe preţ.

Publicitate

Creşterea businessului Lidl în 2020 a venit din două direcţii. Pe de-o parte a existat un plus semnificativ like for like (fără a se lua în calcul expansiunea). Pe de alta, germanii au reuşit să deschidă 30 de magazine noi în anul calendaristic 2020 şi asta se reflectă şi în cifra de afaceri.

Anul calendaristic al Lidl începe la 1 martie şi se termină la 28 februarie anul următor.

„Pentru noi, 2021 o să fie special, e aniversarea de 10 ani în România. O să adăugăm şi 1.500 – 2.000 de oameni noi în echipă, acum suntem undeva la 9.000 de salariaţi. Numărul exact depinde de câte magazine putem deschide. Totodată, am crescut venitul minim în companie.“

Publicitate

Retailerul german a dus venitul minim lunar al vânzătorilor din magazine la 4.400 de lei brut (circa 2.700 de lei net), cu 10% mai mult decât în urmă cu un an, conform calculelor ZF pe baza cifrelor anunţate atunci de companie.

Compania continuă expansiunea în acest an în ritmul deja obişnuit.

„Deschidem magazinul numărul 300 anul acesta. Construim depozitul numărul şase în apropiere de Bucureşti, la Fundeni, unde lucrăm în forţă să finalizăm proiectul. Totodată, ne-am bugetat o creştere semnificativ peste media piaţei şi în 2021.“

Compania şi-a bugetat pentru acest an peste 20 de magazine noi, dar numărul exact va depinde de autorizaţiile de construcţie primite.

„În ultimii ani am reuşit să depăşim pragul acesta. Investiţiile noastre vor fi similare celor din 2020, strategia e şi ea similară.“ Bugetul de investiţii din 2020 a fost de circa 1 mld. lei.

Pe lângă deschideri, compania investeşte şi în modernizarea magazinelor vechi pentru a le aduce la standarde actuale. În cazul celor pentru care nu se pot opera astfel de lucrări, ele sunt relocate.

„Pe termen mediu şi lung înlocuim ce nu e la standarde din punct de vedere al tehnologiei şi al clădirii. Pe unele magazine, chiar cu efort maxim, nu putem să le aducem la standarde.“

Lidl şi-a propus să înlocuiască cele 50-60 magazine mai vechi care mai sunt acum în portofoliu. Ritmul este de circa cinci unităţi pe an. „Trebuie să avem teren şi să găsim locul potrivit pentru asta.“ Investiţia într-o relocare e similară cu a unui magazin nou.

Circa 90% dintre magazinele companiei sunt în proprietate, acesta fiind modelul de business al nemţilor.

În ceea ce priveşte expansiunea, compania merge atât unde nu e deja, cât şi în oraşele unde are prezenţă, dar nu suficient de puternică. Spre exemplu, anul trecut a acoperit 5-6 oraşe noi, dar a continuat dezvoltarea şi în Bucureşti pentru că mai sunt sectoare unde grupul nu e suficient de bine reprezentat.

El adaugă totodată că deşi pandemia va avea un impact asupra economiei, nu crede că salariile vor scădea totuşi. Există deja creşteri operate de companii în 2021, în frunte cu Lidl, conchide el.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

În pofida pandemiei, profitul transportatorului brașovean Duvenbeck a crescut de șapte ori în 2020. Compania a ajuns la un număr mediu de 636 de angajaţi

Redactia

Publicat

pe

Duvenbeck Logistik, una dintre cele mai mari companii de transport şi logistică de pe plan local, a finalizat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 326,1 mil. lei (67,6 mil. euro), în scădere cu 19% faţă de anul anterior, când compania a realizat afaceri totale de aproximativ 406 mil. lei (85,7 mil. euro), conform datelor de la Ministerul de Finanţe citate de Ziarul Financiar(ZF).

Duvenbeck Logistik a realizat anul trecut un profit net de peste 4,4 mil. lei (931.000 de euro), de şapte ori mai mare faţă de anul precedent, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor publice. Compania a ajuns în 2020 la un număr mediu de 636 de angajaţi.

Compania Duvenbeck Logistik a fost înfiinţată în urmă cu 16 ani, iar în 2013 grupul german a deschis un nou birou în localitatea Cristian, lângă Braşov, arată datele de pe site-ul companiei. În total, grupul Duvenbeck are mai mult de 6.000 de angajaţi, peste 200.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare şi peste 1.600 de camioane în cele 33 de unităţi din opt ţări în care compania este prezentă. Bazele companiei au fost puse în 1932 de Bernhard Duvenbeck, arată datele de pe site-ul companiei.

Publicitate

Printre clienţii grupului german se numără Michelin, Delphi, Continental, Ford, Opel, Volvo, HP, Scania, Faurecia, Saint-Gobain sau Daimler, potrivit ultimelor date.

În România, Duvenbeck Logistik are o suprafaţă de spaţii de depozitare şi pentru activităţi de logistică de 23.000 de metri pătraţi.

Publicitate

În 2018, compania a dat în folosinţă un depozit de 12.000 mp în localitatea Cristian (judeţul Braşov).

Un angajat dintr-o companie din industria transporturilor terestre câştiga un salariu lunar mediu net de aproape 2.900 de lei în noiembrie 2020, cu circa 8% mai mare decât salariul din aceeaşi lună a anului precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Salariile angajaţilor din această industrie au o valoare mai mult decât dublă faţă de acum 10 ani, crescând de la puţin peste 1.400 de lei în noiembrie 2011, la aproape 2.900 de lei în noiembrie 2020, ultima lună pentru care sunt disponibile date oficiale.

Circa 155.200 de angajaţi lucrau în companiile active în industria transporturilor terestre în noiembrie 2020, în creştere cu 2.800 în ultimul deceniu, conform datelor de la INS. Această diviziune a economiei include activitatea de transport de călători şi mărfuri pe drumuri şi pe calea ferată, precum şi transportul de mărfuri prin conducte.

Publicitate

Printre cele mai mari companii din industria locală a transporturilor terestre sunt companii precum CFR Călători, Societatea de Transport Bucureşti STB, Aquila Part PROD COM, Metrorex, Grup Feroviar Român, CFR Marfă, VOS Logistics Cargo, Conpet şi Duvenbeck Logistik, după cifra de afaceri înregistrată în 2019, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Locuințele din Brașov s-au scumpit cel mai tare în România. Prețurile se apropie de recordul din 2008

Redactia

Publicat

pe

După un avans de 1,5% consemnat în martie, prețurile locuințelor din România s-au menținut pe o traiectorie ascendentă și în a doua lună de primăvară. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată la nivel național de către vânzătorii de apartamente (noi și vechi deopotrivă) s-a majorat cu 1,2% în aprilie, de la 1.379 de euro pe metru pătrat util, la 1.396 de euro pe metru pătrat util. Pretențiile proprietarilor au fost mai ridicate în toate cele șase mari orașe monitorizate constant de Imobiliare.ro, Cluj-Napoca și Bucureștiul nemaisituându-se, însă, în fruntea clasamentului scumpirilor. De data aceasta, poziția fruntașă în top este ocupată de Brașov, pe fondul unui avans considerabil consemnat pe segmentul apartamentelor noi (prin care a fost recuperată scăderea consemnată în februarie).

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro relevă, per ansamblu, o creștere de 2% a prețurilor apartamentelor în aprilie, de la 1.277 la 1.302 euro pe metru pătrat util. În mod interesant, apartamentele vechi au consemnat un declin de 0,3% luna trecută, de la 1.257 la 1.253 de euro pe metru pătrat util. Pe de altă parte, însă, locuințele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale brașovene s-au scumpit cu 5,5% față de martie (de la 1.306 la 1.378 de euro pe metru pătrat util).

Evolutie preturi locuinte Brasov

București:

Publicitate

În a doua lună de primăvară, apartamentele disponibile spre vânzare în cel mai mare oraș al țării s-au apreciat, per ansamblu, cu 0,8%, ajungând la o medie de 1.430 de euro pe metru pătrat util (de la 1.418 euro pe metru pătrat la finele lunii anterioare). Majorări de preț au fost consemnate pe ambele segmente de piață analizate: locuințele din blocurile vechi au cunoscut un avans de 0,5% (de la 1.395 de euro pe metru pătrat, la 1.402 euro pe metru pătrat), în vreme ce unitățile locative nou-construite au înregistrat un avans de 0,9%, de la 1.435 la 1.448 de euro pe metru pătrat util.

Cluj-Napoca:

Publicitate

În orașul de pe Someș, apartamentele au înregistrat, per ansamblu, un avans de 0,8% pe parcursul lui aprilie, de la o medie de 1.887 de euro pe metru pătrat util, la 1.903 euro pe metru pătrat util. Ca și în București, prețurile din capitala Transilvaniei au avut o evoluție crescătoare pe ambele segmente de piață analizate: locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,9% (de la 1.853 la 1.870 de euro pe metru pătrat), iar cele din ansamblurile noi, cu 0,7% (de la 1.924 la 1.937 de euro pe metru pătrat).

Constanța:

După stagnarea din martie, prețul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare în orașul de la malul mării s-a majorat, în aprilie, cu 1,7%, de la 1.268 de euro pe metru pătrat, la 1.290 de euro pe metru pătrat util. Pe cele două segmente de piață analizate au fost consemnate marje de creștere destul de apropiate: 1,9% pe segmentul apartamentelor vechi (de la 1.257 la 1.281 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, 1,5% în cazul unităților locative nou-construite (de la 1.288 la 1.307 euro pe metru pătrat).

Publicitate

Iași:

În capitala Moldovei, Indicele Imobiliare.ro a înregistrat, per ansamblu, un plus de 0,6% în aprilie, de la o valoare medie de 1.078 de euro pe metru pătrat, la 1.085 de euro pe metru pătrat util. Pe parcursul lunii trecute, locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cel mai mult, anume cu 1,7%, de la 1.103 la 1.122 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, pe segmentul apartamentelor nou-construite a avut loc o creștere de doar 0,1%, de la 1.057 de euro pe metru pătrat, la 1.058 de euro pe metru pătrat.

Timișoara:

Publicitate

În capitala Banatului, suma medie solicitată pentru un apartament s-a majorat cu 1,5% luna trecută, de la 1.304 la 1.324 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi disponibile spre vânzare pe piața timișoreană s-au apreciat cu 1,1% pe parcursul lui aprilie, de la 1.309 la 1.323 de euro pe metru pătrat util. Compensând scăderea din martie, locuințele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale au înregistrat un avans de 2,9% în aprilie, de la 1.291 la 1.328 de euro pe metru pătrat util.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Investigație la Avicod Codlea. Consiliul Concurenței suspectează formarea unui cartel

Redactia

Publicat

pe

Consiliul Concurenței investighează un posibil comportament anticoncurențial al mai multor companii care produc sau vând carne de pasăre. Acestea s-ar fi înțeles pentru a limita oferta de produse, astfel încât prețurile să crească.

Sunt vizate de anchetă: Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoș Vodă S.A., Avicod S.A., Agricola Internațional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L. și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

Consiliul are indicii potrivit cărora UCPR ar fi facilitat anumite practici comerciale menite să ducă la scumpiri artificiale. Mai multe inspecții inopinate au avut loc la sediile companiilor suspectate, dar și la sediul Uniunii.

Publicitate

Verificările au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Publicitate

Anul trecut, Consiliul Concurenței a sancționat 90 de companii și asociații ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane de lei (82,7 milioane de euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>