Connect with us
Publicitate

Administrație

Se schimbă modelul de amplasare și amenajare a teraselor din centrul Braşovului

Publicat

pe

Publicitate

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții Primăriei Brașov și ai ABMEE au prezentat „Ghidul de amplasare a teraselor sezoniere în centrul istoric“, document ce explică modul în care vor fi amplasate și amenajate terasele în acest an.

Ghidul face parte din documentele elaborate în cadrul proiectului Hub-In, proiect ce își propune, pe lângă identificarea problemelor cu care se confruntă centrul istoric, să vină cu o serie de recomandări și reguli de bună practică, astfel încât procesul de regenerare a centrului istoric să respecte principiile de sustenabilitate, de combatere a „turistificării”, de valorificare a patrimoniului și conservare a specificului local.

„Chiar dacă încă suntem sub ninsori și într-o perioadă de iarnă, trebuie să pregătim orașul pentru primăvară, vară, toamnă, o perioadă în care spațiul împărțit între terase și cei care își doresc să se plimbe trebuie foarte atent reglementat. Avem acum aceste normative, aceste reguli noi. Avem un ghid de bune practici de la care să pornim tot ceea ce înseamnă proces de autorizare, pentru că e important să prioritizăm spațiul public în sensul pietonilor, în sensul cetățenilor și nevoilor lor. Avem nevoie de mai multe bănci, avem nevoie de mai mult spațiu pentru relaxare, pentru interacțiune, pentru plimbare, și în acest sens e bine să fie rezolvate niște probleme și să se clarifice niște norme aplicabile pe regulamentele actuale. Legat de respectarea normelor, sezonul trecut a fost unul cu foarte multe reclamații și intervenții ale Poliției Locale, pentru că normele actuale nu erau respectate, în sensul în care terasele erau extinse dincolo de spațiul aprobat la nivel executiv. Sunt locuri în care terasa a cucerit mult prea mult din spațiul pe care pietonii ar avea dreptul să-l aibă”, a precizat primarul Allen Coliban.

Documentul are rolul de a detalia prevederile din actualul act normativ privind terasele, dar și de a asigura o anumită predictibilitate pentru agenții economici, care să știe cum vor fi amplasate terasele, ce mese, scaune sau umbrele pot folosi, astfel încât să poată obține acordul municipalității pentru această activitate comercială.

Publicitate

„Ghidul vine cu clarificări la regulamentul actual. Sunt lucruri importante, cum ar fi că mesele ar trebui strânse seara și eliberat domeniul public. Pot fi depozitate tot pe stradă, în spațiul închiriat pentru terasă, dar ar trebui strânse ca să permită accesul mașinilor de intervenție noaptea, curățenia etc. Sunt prevederi legate de felul în care pot fi inscripționate umbrelele. Ar trebui să fie redusă reclama asta în spațiul public cât mai mult și există indicații clare pentru unde și cât de mare trebuie să fie numele firmei poziționat pe umbrelă etc. Recomandările legate de relația cu mobilierul public sunt foarte importante. Mobilierul public are poziție fixă, trebuie să aibă rază de protecție de minim 3 metri pe fiecare parte. De exemplu, dacă ai o bancă, nu poți să te apropii cu terasa la mai mult de 3 metri de bancă. Și nu poți s-o muți, evident, pentru că mobilierul public e foarte important pentru persoane vârstnice, pentru persoane cu copii, sunt puncte de odihnă, sunt chiar esențiale pentru categoria de vârstă principală, de fapt, din Centrul vechi, o populație care îmbătrânește”, a explicat arhitectul Alexandru Belenyi, coordonatorul echipei care a realizat ghidul.

Totodată el a vorbit și despre situațiile care au impus elaborarea ghidului, în special cele legate de blocarea accesului mașinilor de intervenție, circulație pietonală sau de locuri de odihnă.

„Cred că în ultimii ani a ieșit la iveală că regulamentul actual a fost poate prea vag în anumite zone și chestia asta a produs o ocupare destul de problematică a domeniului public. Au existat probleme de siguranță semnificative, mai ales pe strada Republicii, prin felul în care s-au extins terasele; treptat, a devenit imposibil să intre o mașină de pompieri, de exemplu. Deci, o dată, ghidul a răspuns la o nevoie de siguranță destul de mare: erau trasee șicanate pe strada Diaconul Coresi și pe alte străzi, nu era o linie dreaptă pe mijlocul drumului, ci trasee foarte incomode și pentru pietoni, dar și pentru toate aceste situații de urgență, pentru mașini, de pompieri, de poliție etc. A doua premisă a fost aceasta a relației cu mobilierul public. Centrul vechi e un spațiu public pentru toată lumea și mobilierul public e esențial, mai ales locurile de stat jos, suficient de multe. Acum sunt foarte, foarte puține, iar raportul e total disproporționat. Sunt aproape 4.000 de locuri la terase și, probabil, undeva maxim spre 100 de locuri pe bănci, deci undeva la 30 de bănci în zona centrală, bănci care au fost mutate constant, în ciuda plângerilor serviciului de agrement din primărie, care a făcut eforturi semnificative să le tot redistribuie. Deci, am încercat să răspundem la aceste nevoi”, a detaliat Alexandru Belenyi.

Vineri va avea loc o discuție cu proprietarii de terase, pentru a-i informa și consulta cu privire la aceste prevederi, iar apoi primăria va depune spre avizare la Direcția de Cultură documentul final.

Proiectul HUB-IN

Proiectul HUB-IN este derulat de municipalitate prin intermediul Agenției pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului și este o inițiativă finanțată prin programul „Orizont 2020“ al UE, menit să susțină procesul de regenerare a centrelor istorice, urmând principii de sustenabilitate, combaterea ,,turistificării”, valorificarea patrimoniului și conservarea specificului local.

„Este un proiect finanțat de Comisia Europeană, pentru regenerarea centrelor istorice. Este un prim exercițiu de a ajuta orașele care se luptă cu efectele turistificării să găsească un echilibru, să fie incluzive, să răspundă și nevoilor cetățenilor, nu doar dorinței de vizitare. Și este un proiect extrem de important, pentru că beneficiază de expertiză foarte, foarte bună la un nivel înalt: are în consorțiu rețeaua orașelor «Heritage», rețeaua Energy Cities și companii de consultanță care de obicei lucrează în management de oraș. Suntem opt orașe pilot care încercăm să găsim soluții pentru ca centrul istoric să nu devină o butaforie, să nu fie părăsit, să fie un mediu plăcut și «acasă» atât pentru cei care locuiesc acolo, cât și pentru cei care vin în vizită”, a precizat Leea Mihăilă, director ABMEE.

Alături de municipiul Brașov, din grupul orașelor pilot fac parte: Angoulême (Franța), Belfast (Irlanda), Genova (Italia), Lisabona (Portugalia), Nicosia (Cipru), Slovenska Bistrica (Slovenia) și Utrecht (Olanda).

Consorțiul proiectului se bucură de prezența mai multor specialiști și experți:

  • ENERGY CITIES – Asociația Europeană a Autorităților Locale aflate în Tranziție Energetică
  • EAHTR – Asociația Europeană a Orașelor și Regiunilor Istorice
  • CROWDFUNDING HUB – Centrul European de Expertiză în Finanțare Alternativă și Comunitară
  • FUTURE CITIES CATAPULT – Centrul pentru Propulsarea Orașelor Inteligente

HUB-IN va dezvolta un cadru comun pentru stimularea transformării zonelor urbane istorice. Catalizator pentru inovare și antreprenoriat, acest cadru va viza păstrarea identității unice a zonei istorice și a valorilor sale naturale, sociale și culturale. Transformarea zonelor urbane nu se va limita la conservarea patrimoniului centrelor istorice, ci și la alinierea acestora la principiile sustenabilității.

 

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De Interes