Connect with us

Economic

„Schimbare la faţă” pentru magazinul Lidl de pe Saturn: germanii pregătesc primul magazin cu etaj din Brașov

Avatar

Publicat

pe

Retailerul german Lidl se pregătește să transforme magazinul de pe bulevardul Saturn în primul său magazin cu etaj din Brașov.

Publicitate

LIDL Imobiliare, prin intermediul Radu Daniel Precup, a obținut un certificat de urbanism în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal şi a documentaţiei pentru Autorizaţia de construire pentru extinderea centrului comercial de pe Bulevardul Saturn Nr. 35 A.

Reprezentanţii Lidl pregătesc lucrările pentru centrul comercial cu regim de înălțime Parter + 1 etaj. De asemenea, conform certificatul de urbanism, compania va construi un punct de transformare a energiei electrice, necesar pentru alimentarea cu energie electrică a magazinului precum și un punct de gospodărire incendiu. Același document arată că germanii vor reamenaja parcarea, aleile pietonale precum și racordul la drumul public. Mai mult, aceștia vor reface casetele luminoase și panouri publicitare de pe fațadele clădirilor și din parcare.

Publicitate

Magazinul de pe Saturn a fost construit inițial în 2006 de un alt retailer, Hard Discount SRL (care opera sub denumirea Plus) dar a fost preluat de Lidl în 2010 într-o mega tranzacție care cuprindea toate cele 100 de magazine Plus de pe teritoriul României. Imediat după preluare, magazinul de pe bulevardul Saturn a suferit o renovare care a durat trei luni de zile. Multe din magazinele construite în „era Plus” nu corespundeau standardului Lidl, astfel, majoritatea unităților preluate de la aceștia au suferit modificări în zonele cu trafic intens.

Magazin Plus Saturn Nr.35 A înainte de preluarea Lidl

Primul Lidl cu etaj a fost construit în cartierul Pantelimon din București

Publicitate

Pentru a redimensiona magazinul fără a sacrifica din locurile de parcare deja aglomerate, germanii merg pe supraetajare, similar cu modelul folosit în magazinul din Pantelimon, București, de altfel acesta fiind și primul magazin Lidl cu etaj construit vreodată în România. Retailerul german a inaugurat magazinul din Pantelimon la finele lui 2016 și are o suprafață de 1.200 metri pătrați, fiind construit pe un teren de 3.000 metri pătrați. În plus faţă de celelalte supermarketuri acesta are un spațiu de vegetație amplasat pe acoperiș.

Lidl în România

În România compania este prezentă din 2005 prin divizia Kaufland. În anul 2009 cele două rețele deținute de Lidl & Schwarz, Kaufland și Plus, au realizat vânzări de aproximativ 1,3 miliarde de euro. În anul 2010, a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

Publicitate

În vara anului 2011, magazinele Plus au fost redenumite în Lidl, iar în mai 2012 rețeaua a ajuns la 137 magazine și 3.300 de angajați. Potrivit estimărilor Ziarului Financiar, afacerile Lidl au trecut în 2012 de 500 de milioane de euro. În ianuarie 2013, rețeaua de magazine Lidl a ajuns la 158 de unități.

De atunci, a ajuns în topul retailerilor din România și și-au adus contribuția la dezvoltarea economiei locale. În prezent, Lidl are peste 7000 de angajați, peste 250 de magazine și 5 centre logistice.

Primul magazin din Romania al retailerului german Lidl a fost deschis la sfârșitul lunii ianuarie 2011 în cartierul Titan din București, în urma unei invesții de 6,5 milioane de euro, bani în care intră și prețul terenului, a declarat Ștefan Dumitrașcu, arhitectul șef al Sectorului 3, citat de Mediafax. Terenul, cu o suprafață de 5.000 de metri pătrați, a fost cumpărat de la o persoană fizică”, a spus Dumitrașcu.

Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

TeraPlast anunță relocarea depozitului din Dârste în parcul industrial Electroprecizia din Săcele

Avatar

Publicat

pe

TeraPlast, compania-mamă a Grupului TeraPlast, anunță relocarea depozitului TeraPlast din Brașov în parcul industrial Electroprecizia din Săcele. 

Publicitate

Localizat în imediata vecinătate a municipiului Braşov, noul depozit are legătură directă cu DN1A și drumul de centură a municipiului Brașov, eficientizând astfel activitatea de aprovizionare și distribuție a companiei.

Suprafața locației este de 6.355 de metri pătrați și cuprinde două hale de depozitare și o platformă asfaltată. Depozitul va deservi livrarea către clienții liniei de business Instalații din centrul țării, inclusiv pentru situațiile când clienții doresc să-și ridice comenzile direct din depozit. 

Publicitate

„Eficiența este unul dintre principiile după care ne ghidăm. Unul dintre obiectivele TeraPlast în ultimii doi ani a fost valorificarea terenurilor deținute în București, Oradea, Constanța, Bistrița și Brașov. Am găsit depozite mai bune ca locație, amenajare și spațiu decât cele pe care le aveam, pentru creșterile pe care le avem an de an. Terenul pe care se afla vechiul depozit din Brașov a fost vândut la finalul anului trecut, iar banii au fost utilizați în achiziția producătorului de ambalaje flexibile Somplast Năsăud. Această acțiune vine în susținerea principiilor și strategiei TeraPlast de a avea active productive și nu active imobiliare”, ne-a declarat Ovidiu Gurău, director comercial TeraPlast.

Principalele produse distribuite prin depozitul TeraPlast din Brașov aparțin liniei de business Instalații, care cuprinde șase sisteme de produse din PVC, PE și PP: sisteme pentru transport și distribuție apă și gaz, sisteme pentru canalizări exterioare, sisteme pentru canalizări interioare, sisteme pentru protecție cabluri, sisteme pentru management-ul apelor pluviale și sisteme de încălzire prin pardoseală.

Publicitate

Grupul TeraPlast are în curs de implementare investiții de 34 de milioane de euro, dintre care 19 milioane de euro reprezintă investiții în linia de business Instalații.  Investițiile vizează extinderea  capacităților de producție existente pentru țevi PVC, țevi PE, fitinguri și rotoformate. Acestea vor crește cu 50% capacitatea de producție a liniei de business Instalații și vor fi funcționale din trimestrul 4 al anului curent.

Pentru 2021, Grupul TeraPlast are bugetată o cifră de afaceri de 130 milioane de euro și o EBITDA de 18,2 milioane de euro. 

Citește mai mult

Economic

Aproximativ 100.000 de turişti la Braşov, în ianuarie, cât Prahova, București și Cluj la un loc

Redactia

Publicat

pe

“Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 480.900 persoane, în scădere cu 39,6% faţă de cele din luna ianuarie 2020. Din numărul total de sosiri, în luna ianuarie 2021 sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 96%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,7% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,3% au fost din ţările Uniunii Europene”, arată datele INS.

Publicitate

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 884.300, în scădere cu 43,9% faţă de cele din luna ianuarie 2020. Din numărul total de înnoptări, în luna ianuarie 2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 95%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,5% au fost din ţările Uniunii Europene.

Publicitate

Durata medie a şederii în luna ianuarie 2021 a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 a fost de 17,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 7,8 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2020. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 s-au înregistrat la hoteluri şi hanuri (fiecare cu câte 19,5%),vile turistice (18,7%), cabane turistice (17,9%), pensiuni turistice (14,5%), pensiuni agroturistice (13,8%), bungalouri (13,6%) şi hosteluri (12,2%).

Publicitate

Pe judeţe, în luna ianuarie 2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (100.000), Prahova (39.000), Municipiul Bucureşti (36.500), Suceava (27.200), Bihor (23.000), Sibiu (21.800), Vâlcea (19.500), Mureş (18.600) şi Cluj (17.800) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (193.500), Prahova (80.200), Municipiul Bucureşti (58.200), Suceava (49.900), Bihor (49.200), Vâlcea (38.600), Sibiu (37.600), Mureş (30.900), Cluj (29.900), Timiş (22.700) şi Caraş Severin (21.500).

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (2.000 persoane), Italia (1.700 persoane), Franţa (1.500 persoane), Republica Moldova (1.200 persoane) şi Ungaria (1.100 persoane).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2021 de 337.400 persoane, în scădere cu 59% faţă de luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 89,4%, respectiv 7,6% din numărul total de sosiri.

Publicitate

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2021 de 753.600 persoane, în scădere cu 63,1% comparativcu luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,6%, respectiv 20,9% din numărul total de plecări. O evoluţie pozitivă, comparativ cu luna ianuarie 2020, s-a înregistrat la transportul naval, respectiv cu 9,7%.

Citește mai mult

Economic

Creditul pentru cumpărarea unei locuințe. Cum poți calcula ce fel de casă îți poți permite în funcție de venituri

Redactia

Publicat

pe

Majoritatea creditelor bancare acordate populației sunt cele pentru achiziționarea unei locuințe. Dacă în urmă cu 10-15 ani, românii preferau creditele în valută, acum s-au reorientat spre cele în moneda națională.

Publicitate

Cele mai des întâlnite sunt creditele ipotecare, unde imobilul achiziționat sau construit garantează creditul contractat, sau cele imobiliare, unde alte imobile sunt utilizate drept garanție, chiar dacă acestea nu fac obiectul finanțării, potrivit digi24.ro.

Aproximativ 80% din creditele pentru achiziționarea sau construirea unei locuințe contractate în perioada 2005-2010 erau în valută. Acum, doar 5% din creditele de același tip sunt denominate în valută.

Publicitate

Care este valoarea maximă a locuinței pe care și-o permite un român, având în vedere veniturile familiei

Recomandarea specialiștilor: ”se înmulțesc veniturile familiei x 5 ani, din care se scade 10% dacă locuința este cumpărată prin fonduri proprii, respectiv 20% dacă se contractează un împrumut.

Publicitate

Conform Institutului Național de Statistică, salariul mediu net la nivel național este de 3.400 lei.

Adică, în medie, o familie cu doi adulți câștigă lunar aproximativ 1.400 de euro, ceea ce înseamnă că își permite o locuința de 75.600 de euro dacă achiziția este făcută prin fonduri proprii, respectiv 67.200 de euro dacă locuința se cumpără printr-un credit”.

Câteva reguli ce trebuie luate în considerare: în primul rând, se iau în calcul doar veniturile stabile, pe termen lung; apoi se ia în calcul rezerva de 10% respectiv 20% necesară pentru evenimente neprevăzute sau cheltuieli ulterioare; aceasta poate ajunge până la 30% sau chiar 40%, dacă familia are mai mult de 2 copii, probleme de sănătate în familie, un job mai riscant sau cu venituri care fluctuează puternic de la un an la altul.

Publicitate

sursă: digi24.ro

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>