Connect with us

Cultural

Satul românesc are viitor! La 11 ani, un puști din Cincu și-a deschis un muzeu în toată regula. Printre exponate, o monedă de 500 de ani vechime

Avatar

Publicat

pe

Horst Stephanius Tudoran, un elev de doar 11 ani din comuna brașoveană Cincu, este proprietar de muzeu! Si este, probabil, cel mai tânăr proprietar de muzeu din lume. Atât de bun încât TVR a făcut un întreg reportaj despre el.

Publicitate

Pasiunea pentru obiectele vechi și pentru frumos au fost moștenite de la bunicul său – fotograf și o adevărată enciclopedie istorică a locului, și de la mama sa – actualul ghid al fortificației din Cincu, județul Brașov. Astfel, Horst colecționează piese de muzeu încă de când avea 8 ani.

„La vârsta de 8 ani am văzut un muzeu românesc din Cincu, cel al doamnei Barbu, care a fost sursa de inspiraţie pentru muzeul meu. Am tratat cu bunicul să îmi lase un fost atelier în care îşi punea el sculele şi l-am convins că sunt destul de serios în ceea ce vreau să fac. De atunci tot adun în el piese”

Horst Stephanius Tudoran, proprietar de muzeu la doar 11 ani

Muzeul local, aflat în curtea casei sale, adăpostește sute de obiecte fascinante care vorbesc de istoria acelor locuri. De la o suliță turcească, la obiecte din cele două Războaie Mondiale – „o mască de gaze, o teacă de baionetă nazistă, nişte tuburi de cartuşe goale găsite în pământ pe câmp şi în grădină”, la o veche maşină de scris, încă funcţională, produsă în Ceholovacia, călimări, peniţe, vaze din ceramică săsească, bibelourile de pe timpul lui Ceauşescu sau celebrul difuzor comunist, toate pot fi admirate în muzeul lui Horst.

Publicitate

Una dintre cele mai de preț exponate este o monedă veche de 500 de ani cu însemnele lui Iancu de Hunedoara: un corb cu un inel în gură.

„Moneda mea datează, cred, de la 1490. Pe reversul ei încă se mai văd însemnele Corvinilor, adică pasărea cu inelul în cioc. Pe aversul monedei nu se mai poate recunoaşte mare lucru, căci a fost arsă”

Horst, micul proprietar de muzeu

Vizitat până și de Cristi Tabără, jurnalistul de la emisiunea „Exclusiv în România”, care i-a dedicat un întreg reportaj, Horst Stephanius Tudoran abia așteapă să își întâmpine vizitatorii. Muzeul se află în comuna Cincu, județul Brașov, la numărul 423. 

Publicitate

Totodată, micul proprietarde muzeu are planuri de mari în ceea ce privește meseria lui:

„Poate arheolog, poate paleontolog… sunt şi colecţionar de oase de dinozauri. Mi-ar mai plăcea ca într-o zi să preiau şi meseria mamei, când ea nu mai poate face pe ghidul. O însoţesc de multe ori la Biserica fortificată şi o ajut şi eu când are foarte mulţi turişti. Ştiu de la ea ce să le explic, ce să le arăt şi pe unde să îi conduc. Vreau să las muzeul meu generaţiilor viitoare, că anii trec repede. Până atunci o să-l măresc”

Horst Stephanius Tudoran, proprietar de muzeu

Foto deschidere: Dinu Constantin

Sursa: SalutFagaras.ro

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Cultural

Masacrul din Gara Bartolomeu: 250 de români și-au pierdut viața în 1916. Peste osemintele lor comuniștii au turnat o șosea

Avatar

Publicat

pe

Publicitate

Una dintre nopțile negre ale trecutului românesc este cea din 10 octombrie 1916, când 250 de soldați români care rămăseseră fără muniție au fost uciși cu rafale de mitralieră de către trupele germano-ungare.

Masacrul a avut loc în Gara Bartolomeu din Brașov iar incidentul a fost pus pe seama Primului Război Mondial. Totul a început la 48 de ore după intrarea României în război, în vara lui 1916, când trupele române cuceresc Brașovul. Ulterior, Ghiță Băiulescu este numit primar, relatează rumaniamilitary.ro.

Publicitate

Însă la scurt timp se dă o bătălie grea pentru păstrarea Brașovului. În noaptea de 7-8 octombrie, O companie și jumătate din Regimentul 45, Vlașca, reușește cu greu să facă față unor trupe inamice mult mai numeroase. Însă germanii își întăresc forțele.

Soldații români, uciși mișelește de trupele germano-ungare

Publicitate

Astfel, în noaptea de 10 octombrie 1916, aproximativ 250 de oameni conduși de căpitanul Sava Cristescu ajung pe aliniamentul căii ferate din Gara Bartolomeu. Însă nu mai au nicio apărare – au rămas fără muniție.

Trupele germane află acest aspect și realizează o strategie care, pusă în aplicare, duce la masacrarea celor 250 de soldați români. Pe o parte montează două mitraliere, pe cealaltă soldați nemți sunt echipați cu grenade de mână. Astfel, soldații români se trezesc în mijlocul unui adevărat masacru în timpul căruia au murit secerați în doar câteva minute.

„La soldații căzuți în linia de trăgători nu s-a mai găsit niciun cartuș. Dovadă că în lupta de două zile trăseseră tot! O nouă mișelie a Germanilor, căci după legile războiului trebuia să-i ia prizonieri”, nota Gazeta Transilvaniei la cinci ani de la eveniment, citând un martor care a fotografiat câmpul de luptă pe 11 octombrie.

Publicitate

Fotografii realizate la câteva zile după de un ofițer inamic arată cum mai multe mame veniseră cu ai lor copii să asiste la momentele în care soldații români erau aruncați într-o groapă comună.

Eroii români nu s-au odihnit nici după moarte: Comuniștii au turnat o șosea peste osemintele lor

Ulterior, în toamna lui 1920, un reprezentat al societății „Mormintele Eroilor” este trimis la Brașov pentru a se ocupa de îngroparea celor căzuți eroic. Căpitanul Ioan Iorga organizează relizarea unui cimitir de-a lungul căii ferate, lat de trei metri și lung de 200. La capătul acestuia este înălțată o troiță pe care au fost trecute vorbele Reginei Maria: „Nu trebuie să-i plângem pe eroi, ci să-i lăudăm în cântece pentru ca slava numelui lor să treacă în legende”.

La câteva decenii distanță, soldații uciși mișelește la Gara Bartolomeu încă nu au parte de liniște. Comuniștii vor să modifice traseele căii ferate. Oficial, aceștia ar fi mutat osemintele eroilor Cimitirul Militar din Șprenghi, însă în realitate au rămas la marginea șantierului și au fost îngropate sub betonul turnat pentru realizarea șoselei care urma să lege Brașovul de Codlea.

De asemenea, după anul 2000, un sens giratoriu a fost construit pe locul în care se aflaseră 18 morminte înainte.

surse: rumaniamilitary.ro / Gandul

Citește mai mult

Cultural

FOTO / Cum erau notaţi elevi braşoveni în 1940. Datele din foaia matricolă sunt cu mult peste ce găsim acum în cataloage

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Un document şcolar inedit a fost găsit în urmă cu puţină vreme. Acesta arată cum erau notaţi elevii înainte celui de-al doilea Război Mondial. În foaia matricolă din anul şcolar 1939 – 1940 a unei fete din zona Făgăraşului sunt mai multe date despre elev decât găsim acum în cataloage, în carnetele de note sau ciar în fişele psihologice făcute de învăţători şi profesori. Documentul a fost găsit într-un ziar la satului Şona.

Foaia matricolă aparţine elevei Felicia Drăghiciu din clasa a 7-a.

Publicitate

Ce se noteaza în această foaie matricolă:

-Starea socială a copilului, dacă i-a murit vre-un frate, cu câți doarme în cameră sau în pat, cum îi este somnul și alimentația, ce preocupări extra școlare are, și ce profesie i s-ar potrivi.

Publicitate

– Care este profilul psihologic al elevei… iată cu ce rubrici: intelect ( inteligentă, atenția, memoria, imaginația): temperament (viteza de reacție, sensibilitatea, puterea de muncă, sârguința, voioșia): personaliate și caracter (neinfluenţabilitatea, sociabilitatea, camaraderia, onestitatea, bunătatea, simțul dreptății, spiritul de conducător, starea sufletească)

-Situația școlară împărțită în categorii ( educația sănătății, educația minții, educația artistică, educația moral-religioasă) care se notează individual sau ca grupe de cunoştinţe.

Citește mai mult

Cultural

Picasso ajută Muzeul de Artă Braşov. Două schiţe ale celebrului pictor vor fi vândute pentru a renova muzeul

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Două piese de grafică semnate de celebrul pictor Pablo Picasso, „Nud albastru” şi „Nud pe fotoliu”, vor fi scoase la vânzare, pe 2 februarie, la licitaţia de artă grafică a unui important colecţionar bucureştean organizată online de Artmark, urmând ca fondurile colectate din vânzarea acestor lucrări să fie donate pentru renovarea spaţiilor expoziţiei permanente a Muzeului de Artă Braşov.

Potrivit Artmark, cele două creaţii din repertoriul lui Picasso au un preţ de pornire de 250 de euro, iar fondurile colectate în urma licitaţiei vor fi utilizate pentru recondiţionarea parchetul şi zugrăvirea pereţilor din sălile în care se află expoziţiile permanente.

Publicitate

Artmark arată că, pentru reabilitarea celor şase săli de la etaj, Muzeul de Artă Braşov are nevoie de peste 10.000 de lei. Lucrările de renovare ale clădirii au început încă de anul trecut, însă au fost amânate până la identificarea de noi fonduri.

Cele două lucrări de grafică semnate de Picasso au fost donate de avocatul şi colecţionarul de artă George Şerban – un susţinător al expoziţiilor de artă grafică realizate de varii muzee din România – Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Oraşului Oradea şi Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Publicitate

Licitaţia cuprinde, în premieră pentru piaţa românească de artă, nume mari ale artei europene – Monet, Dali, Magritte, Matisse, Klimt, Modigliani sau Chagall, alături de Basquait, Warhol, Lichtenstein sau Braque. De asemenea, în cadrul licitaţiei va fi scoasă la vânzare cartea „Pământul Făgăduinţei”, semnată de cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama.

Până pe 2 februarie loturile scoase la vânzare pot fi vizionate zilnic la Palatul Cesianu-Racoviţă, în regim gratuit, în intervalul orar 10,00-20,00.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>