Connect with us
Publicitate

Turism

Rute spre Brașov. Directorul CFR, despre proiectul vagoanelor dedicate exclusiv bicicletelor: “Va fi un mare succes”

Redactia

Publicat

pe

CFR Călători îşi propune ca, odată cu liberalizarea pieţei de transport feroviar de călători, în 2023, să devină jucător, intrând pe căile ferate din alte ţări cu trenuri româneşti modernizate, personalizate, cu toate tipurile de vagoane pe care un tren internaţional modern le are, respectiv clasele 1 şi 2, vagon de dormit, cuşetă şi restaurant, potrivit directorului general al companiei, Dan Costescu. Potrivit lui Costescu, se lucrează chiar la un concept nou, de vagoane dedicate exclusiv bicicletelor, proiect pe care îl consideră de mare succes.

“Noi lucrăm şi la un concept nou de vagoane dedicate exclusiv bicicletelor, unde pot să intre 30-40 de biciclete. Părerea mea este că va fi un mare succes. Am sondat deja, şi pe rutele turistice ele vor fi un mare succes. Va fi ruta spre Valea Prahovei, vor fi rutele de lângă munte, de lângă oraşele mari, de lângă Timişoara, de lângă Cluj, chiar şi de lângă Iaşi spre Vatra Dornei, rutele spre mare, unde foarte mulţi vor să-şi pună bicicleta în tren, să plece dimineaţa la mare, să meargă la plajă în Constanţa, de exemplu, iar seara bicicleta în tren, înapoi în Bucureşti. Fără mijloace de transport în comun, doar cu bicicleta. Şi vrem să culegem informaţii – sunt anumite zone de navetişti care mai vin din satele înconjurătoare staţiilor de cale ferată. De obicei îşi legau bicicleta la gară, se urcau în tren, luau mijloacele de transport – autobuz sau altceva – la destinaţie, în oraşele mari unde lucrau. Acum îi încurajăm să urce în tren cu bicicleta şi să meargă pe bicicletă şi când coboară în oraşele mari, gen Bucureşti, Ploieşti, Iaşi. Cu banii vom aranja comercial oferta, în aşa fel încât ei să fie cam tot pe acolo la cheltuieli, dar să aibă confortul că sunt cu mijlocul lor de transport şi au mobilitate, se pot duce oriunde în oraş“, a declarat Dan Costescu.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Turism

Braşovenii iubitori de sport, care au obiecte vechi, le pot dona pentru a fi admirate de toţi turiştii care ajung la poalele Tâmpei. Se deschide Muzeul Sportului şi Turismului Montan

Redactia Brasov

Publicat

pe

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov îi invită pe braşovenii deţinători de obiecte reprezentative pentru istoria sportului și turismului montan să le doneze pentru expoziția primei instituţii muzeale din România dedicate acestui domeniu.

Muzeul Sportului şi Turismului Montan este în curs de amenajare în clădirea Olimpia şi va funcţiona sub egida Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

Pentru mai multe detalii vă invităm să contactaţi Muzeul Judeţean de Istorie pe pagina de Facebook, la nr. de telefon 0268.472.350 sau pe adresa de mail office@brasovistorie.ro

Publicitate
Publicitate
Citește mai mult

Turism

Invazie de turişti pe Valea Sâmbetei, în Munţii Făgăraş. Covorul de brânduşe înflorite a fost vedeta fotografiilor

Redactia Brasov

Publicat

pe

Foarte mulţi turişti au ales, în perioada Paştelui, să-şi petreacă vacanţa pe Valea Sâmbetei, în Munţii Făgăraşului. Iubitorii de drumeţii montane au urcat până la Cabana Valea Sâmbetei, la cota 1400 metri altitudine, pentru a admira covorul de brânduşe, scrie monitorfg.ro.

„A fost invazie de turişti. Majoritatea au urcat până la Cabana Valea Sâmbetei şi apoi au cobotât. A fost ca în sezonul de vară. De la mic la mare, turiştii au profitat de vremea frumoasă şi au ieşit din casă. Aceştia au admirat şi fotografiat frumoasele brâmduşe de pe Valea Sâmbetei, care au înflorit în unele locurile unde zăpada s-a topit. Un frumos covor de brânduşe se poate admira înainte de a ajunge la Cabana Valea Sâmbetei. În fiecare primăvară, imediat după ce se topeşte zăpada apar brânduşele care stau înflorite două săptămâni” a spus salvamontistul Tomas Bross.

„În primele zile din luna mai, sute de turişti au urcat pe Valea Sâmbetei. Pe potecă erau şiruri de turişti. La cabană s-au cazat doar nouă persoane, majoritatea turiştilor au venit să admire frumoasele brânduşe de pe Valea Sâmbetei, însă turişti au urcat şi la chilia părintelui Arsenie Boca. Iubitorii de drumeţii vor fi prezenţi pe Valea Sâmbetei şi în perioada următoare atâta timp cât brânduşele vor fi înflorite” a spus Nicolae Zdrăilă cabanier la cabana Valea Sâmbetei.

Publicitate
Publicitate
Citește mai mult

Turism

Drumurile ascunse din Sinaia. Aleea Regală, descoperită de scurt timp lângă castelul Peleş, duce într-un loc de poveste

Redactia

Publicat

pe

white and brown concrete structure

Drumurile ascunse din Sinaia. Sunt aproximativ șapte kilometri de alei pietruite de jur împrejurul domeniul regal de la Sinaia, însă abia de ceva vreme au fost descoperite iar acum urmează să fie reamenajate pentru a fi introduse într-un circuit turistic. În plus, aceste alei leagă între ele principalele construcţii aflate în jurul castelului Peleş, de la Vila Cuţitul de Argint şi până la Stâna Regală.

Asociaţia pentru Patrimoniu Regal Peleş cu sprijinul studenţilor şi profesorilor din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” şi Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti a putut să realizeze acest proiect de reabilitare.

De obicei, turiştii care ajung la Sinaia se opresc strict pentru a vizita doar Castelul Peleş, neavând idee că în jurul acestei clădiri fabuloase se află o serie de alte construcţii spectaculoase ridicate de familia regală la final de secol XIX, precum şi obiective turistice naturale care se regăseau pe lista destinaţiilor preferate de regele Carol I. Chiar din spatele Castelului Peleş, considerat punctul nodal al domeniului regal, porneşte Aleea Regală, realizată imediat după inaugurarea principalului edificiu, în 1883.

Publicitate

La început era doar o cărare de pământ. Din 1889, poteca a devenit un drum fermecător prin pădure. A fost pietruită, s-au trasat borduri, au fost umplute intervalele cu piatră din cariera de la Poiana Ţapului, iar din loc în loc, au fost aşezate balustrade din beton, lucrate astfel încât să semene cu nişte crengi împletite. În perioada comunistă, aleea a fost pavată cu piatră fasonată, iar balustradele au fost înlocuite cu unele de lemn, potrivit informaţiilor oferite de Asociaţia pentru Patrimoniu Regal.

Drumurile ascunse din Sinaia
Drumurile ascunse din Sinaia

Se pare că această alee, ce duce spre Stâna Regală, este puţin cunoscută de turişti, fiind știută doar de oamenii locului sau călătorii care află întâmplător acest lucru. Timp de mulți ani, spectacolul oferit de pădurea din spatele castelului a fost ascuns turiştilor, iar între timp traseul a fost acoperit de vegetaţie.

Publicitate

Acest drum duce până la Cota 1400, dar din acest traseu se desprinde pe partea dreaptă Aleea Regală, fiind marcată cu o linie albastră până în dreptul unui pod peste râul Peleş până se ajunge în dreptul unui izvor şi de acolo spre Poiana Stânei Regale. Din acel punct se poate observa frumusețea unei fânețe, fiind o rezervaţie natural botanică. Tot aici se află şi punctul de belvedere, fiind chiar zona preferată de regele Carol I, stâncile Franz Iosif, monument natural geomorfologic.

În septembrie 1896, Împăratul Franz Iosif a vizitat România cu prilejul inaugurării canalului de la Porţile de Fier şi a încheierii lucrărilor de regularizare a fluviului în zona Orşova. Vizitatorul imperial a poposit şi la Sinaia, de unde a făcut o excursie la Stâna Regală. De aici, Împăratul a urcat şi pe platforma amenajată pe stânca înaltă (situată la o înălţime de 1.299 de metri), pentru a admira Sinaia şi Valea Prahovei. Aşa se face că, după această vizită, Carol I a dat acestor stânci numele împăratului austro-ungar: Franz Iosif, potrivit patrimoniupeles.ro.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>