Benzina și motorina ar putea sări de 9-10 lei/litru din cauza crizei din Orient

Publicitate

Atacurile militare recente lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului au declanșat reacții imediate pe piețele energetice globale. Iranul a răspuns rapid, lansând rachete asupra Israelului și asupra bazelor americane din regiune, însă consecințele economice sunt urmărite mai atent decât cele militare, scrie Wall Street Journal.

Publicitate

Autoritățile din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume, au cerut armatorilor să suspende navigația. Zeci de petroliere s-au retras din Golful Persic, iar Marina americană a avertizat companiile că nu poate garanta siguranța navelor comerciale.

Traderii de petrol încearcă acum să răspundă la întrebarea dacă mai poate circula petrolul prin cea mai importantă rută energetică a planetei.

Toată atenția este concentrată asupra Strâmtorii Ormuz, culoarul maritim dintre Iran și Oman, prin care trece aproape o cincime din petrolul consumat zilnic pe glob. Navele comerciale au primit deja avertismente radio iraniene să nu intre în zonă, iar Garda Revoluționară iraniană a transmis că trecerea nu mai este sigură.

O blocare prelungită ar fi cel mai grav scenariu pentru economia mondială. După atacul asupra Iranului, traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu aproximativ 70%. Majoritatea navelor s-au întors sau au fost deviate către rute alternative, iar unele au rămas în Golful Oman.

Nu este nevoie ca strâmtoarea să fie complet închisă: atacurile asupra petrolierelor, minele marine sau simpla amenințare cresc costurile de asigurare și sperie transportatorii. Rezultatul este același: mai puțin petrol ajunge pe piață, iar prețurile urcă.

Petrolul este baza economiei moderne. Economiștii citați de Wall Street Journal arată că efectele unui conflict în Orientul Mijlociu pot fi foarte largi, deoarece petrolul influențează aproape toate activitățile economice și poate afecta direct inflația și politicile monetare.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, prețul petrolului a urcat aproape la 140 de dolari/baril. Acum, doar teama unui conflict major a ridicat cotațiile, barilul Brent ajungând recent la aproximativ 72 de dolari.

Analiștii Capital Economics estimează că un conflict limitat poate duce petrolul spre 80 dolari/baril, iar unul prelungit ar putea împinge prețurile mult mai sus. Dacă petrolul ajunge la 100 dolari/baril, inflația globală ar putea crește cu 0,6–0,7 puncte procentuale.

Chiar dacă România produce petrol, cantitatea este insuficientă pentru piața internă, iar prețul benzinei este determinat de cotațiile internaționale, valoarea dolarului și taxele locale. În perioade de conflict, dolarul se întărește, ceea ce adaugă presiune suplimentară asupra prețului carburanților.

Astfel, orice șoc petrolier global se resimte rapid în România, chiar dacă țara nu importă petrol iranian direct.

Creșterea prețurilor energiei ar putea obliga băncile centrale să oprească reducerea dobânzilor sau chiar să le majoreze, ceea ce înseamnă credite mai scumpe, rate mai mari și investiții mai puține. În acest scenariu, un conflict militar din Golful Persic poate ajunge indirect în bugetul lunar al unei familii din România.

Iranul produce peste 5 milioane de barili de petrol pe zi, majoritatea exporturilor plecând de pe insula Kharg. Orice atac asupra infrastructurii sau asupra navelor reduce rapid oferta globală. După atacurile recente, mai multe petroliere s-au retras sau au schimbat ruta, iar unele s-au refugiat în porturi din Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol intenționa să crească producția pentru a stabiliza piața, însă conflictul ar putea forța măsuri suplimentare.