Connect with us
Publicitate

Social

Rezultatele primului studiu despre populaţia de ursi. Câte exemplare sunt în România? Cele mai multe probleme, în Braşov, Harghita, Prahova, Argeş şi Bacău

Publicat

pe

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunţă că din Fondul pentru Mediu vor fi finanţate sisteme de protecţie împotriva urşilor, persoanele fizice, asociaţiile, persoanele juridice sau instituţiile publice putând beneficia de sume pornind de la 15.000 de lei pentru montarea de garduri electrice în zonele unde animalele îşi fac apariţia frecvent. El a făcut publice, miercuri, datele unui studiu care arată că România are o populaţie de urs brun cuprinsă între 7.536 şi 8.093 de exemplare. În baza ordonanţei care prevede posibilitatea intervenţiei imediate, cifrele oficiale prezentate de minister arată 471 de alungări, 66 de relocări şi doar 25 de extrageri în doi ani. Cele mai multe probleme cauzate de urşi în ultimii ani au fost în judeţele Braşov, Harghita, Prahova, Argeş, Bacău.

Publicitate

Ministrul Mediului a făcut publice, miercuri, rezultatele unui studiu, primul de acest fel din ultimii opt ani, care arată că populaţia de urs brun în România este estimată a fi între 7.536 şi 8.093 de exemplare. Densitatea medie este 11 exemplare la 100 de kilometri pătraţi. În unele regiuni, densitatea este mult peste densitatea medie, habitatul preferat de populaţia de urs fiind Curbura Carpaţilor, transmite news.ro.

Un studiu realizat în anul 2016 estima minim 5.900 şi maximum 6.500 de exemplare de urs la nivel naţional.

”Din studiu reiese că avem o creştere constantă a populaţiei de urs din România. Fiind un studiu ştiinţific, nu este loc de păreri personale. (…) Punctul de vedere al Ministerului Mediului este că o creştere constantă a populaţiei de urs din România generează o creştere constantă a interacţiunilor, a conflictelor om-urs şi o creştere constantă a numărului şi valorii pagubele generate de această specie. Aceste lucruri se văd din plăţile pe care le facem anual, se văd din numărul de dosare de pagubă, din rapoartele făcute împreună cu acelelalte instituţii”, a afirmat Tanczos Barna.

Publicitate

El a anunţat că a pregătit un nou Ordin de ministru care va fi semnat până pe 15 mai şi care va prevedea cotele de prevenţie în cazul populaţiei de urs. Anul trecut, aceste cote au fost de 140 de exemplare, din care în cursul anului au fost recoltate peste 70 de exemplare, numărul crescând la 89 de exemplare până în prezent. Documentul va fi pus curând în consultare publică. Acesta prevede o cotă de prevenţie mai mare decât anul trecut, ministrul explicând că această decizie este luată având în vedere creşterea populaţiei de urs.

Tanczos a precizat că vor fi stabilite, la alocarea cotelor de prevenţie, criterii precum numărul de atacuri, numărul dosarelor de pagubă, densitatea populaţiei de urs, va fi stabilită o formulă de calcul care va fi aplicată ca atare, pentru a se elimina ”intervenţia subiectivă” în alocarea acestor cote de prevenţie.

Trofeele foarte valoroase vor fi interzise la scoaterea din ţară, se impun raportări periodice din partea Gărzilor Forestiere şi prelevare de probe genetice pentru analize care să intre în baza de date, se vor preleva probe parazitologice care vor ajuta la crearea unei imagini de ansamblu cu privire la starea de sănătate a populaţiei de urs, sunt prevederi ale proiectului de ordin.

Din 2016 până în 2022 au fost recoltate 444 de exemplare de urs brun în România.

Ministrul a făcut referire şi la rezultatele Ordonanţei 81 care permite intervenţii imediate în cazul apariţiei animalelor în zonele locuite de om.

Publicitate

”Ordonanţa de Urgenţă 81, care a fost aspru criticată că va duce la un măcel şi va duce la intervenţii necontrolate ale omului în populaţia de urs, îşi arată efectele benefice: nu există nicio dată care să confirme aceste temeri menţionate în perioada respectivă. Nici 5% din intervenţii nu sunt de recoltare; avem 25 de extrageri, în doi ani de zile, dint totalul de 500 de intervenţii în baza Ordonanţei 81. Peste 80% din intervenţii sunt intervenţii de alungare şi undeva la 10% sunt intervenţii de relocare. Încă o dată: 471 de alungări, 66 de relocări şi doar 25 de extrageri în doi ani de zile pe baza Ordonanţei 81, sunt cifre oficiale şi demonstrează că această măsură de intervenţie imediată a ajutat comunităţile locale. (…) Cred că este unul dintre elementele de succes din pachetul nostru de măsuri”, a precizat ministrul.

Tanczos a făcut publice date legate de judeţele cu cele mai multe probleme provocate de urs în ultimii patru-cinci ani, fiind vorba despre Braşov, Harghita, Prahova, Argeş, Bacău. Cele mai multe relocări s-au făcut în judeţul Harghita, mai ales din Băile Tuşnad, unde în doi ani toate exemplarele de urs care intrau în oraş au fost relocate. În Harghita şi Covasna s-au făcut cele mai multe extrageri imediate, în alte judeţe fiind raportate câte o extragere în cazul apariţiei urşilor în zone locuite.

În ultimii 4 ani statul a plătit peste 21 de milioane de lei pentru pagubele făcute de urşi.

Ministrul a precizat că, dacă în 2020 şi 2021 numărul apelurilor la 112 care sesizau apariţia urşilor a crescut, din 2022 numărul acestora a început să scadă.

Conform acestuia, din Fondul de Mediu vor fi finanţate proiecte pentru gestionarea populaţiei de urs, săptămâna viitoare începând înscrierea în program. Vor fi finanţate garduri electrice, beneficiarii putând fi primării, persoane juridice, companii din agricultură, asociaţii, persoane fizice, instituţii publice care au suprafeţe ce trebuie protejate de urs.

Pentru persoanele fizice suma maximă care poate fi alocată este de 15.000 de lei, pentru persoane juridice este de 500.000 de lei, iar pentru autorităţi publice este de un milion de lei. Instituţiile centrale care deţin suprafeţe care trebuie protejate pot primi cinci milioane de lei.  Anul acesta beneficiarii vor putea instala primele garduri finanţate prin acest program.

Publicitate

Anunţurile au fost făcute în contextul în care ministrul a făcut public stadiul de implementare a Planului naţional de acţiune cu privire la populaţia de urs brun, aprobat din 2018.

”Au fost prea puţine acţiuni concrete de implementare a acestui plan. Problemele trebuie abordate pe bază ştiinţifică şi implementate măsurile pe termen mediu-lung. Nu există soluţie miraculoasă de azi pe mâine în această problemă, este şi motivul pentru care muncim mult şi vorbim puţin pe această temă, nu facem conferinţă de presă zilnic în funcţie de presiunea opiniei publice sau în funcţie de câte un eveniment”, a afirmat ministrul Mediului.

El a arătat că unul dintre obiectivele planului a fost menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiei de urs, România având o obligaţie în acest sens, iar studiile arară că specia urs brun beneficiază de starea de conservare favorabilă, specia nefiind în pericol.

În ceea ce priveşte un alt obiectiv, legat de monitorizarea populaţiei de urs brun, ministrul  a admis că au existat lacune, din 2016 până în 2022 neexistând monitorizări anuale, la doi sau la cinci ani, făcute în baza unor studii ştiinţifice, deşi aceste studii erau obligatorii. Procesul de monitorizare a populaţiei de urs a fost reluat din anul 2022, Tanczos arătând că există o ”politică foarte clară” în ceea ce priveşte metodele prin care populaţia de urs poate fi  monitorizată. Un studiu care arată ”o imagine de moment” a populaţiei de urs din România a fost deja depus la minister, fiind primul astfel de document din anul 2016, a explicat ministrul.

Planul de acţiune şi-a propus stabilirea efectivului optim de urs brun, iar Tanczos Barna s-a arătat sceptic cu privire la faptul că cineva în România poate stabili care este populaţia optimă la nivel naţional.

Publicitate

”Primul pas pe care trebuia să-l facem a fost cel de restabilire a credibilităţii statului în acest domeniu. Statul ani de zile nu a acţionat, a ieşit din această activitate de management a populaţiei de urs, nu a făcut studiile, nu a plătit compensaţiile şi a lăsat totul la voia întâmplării, din 2016 până în 2021 aceasta a fost situaţia. Astăzi putem spune că am plătit toate compensaţiile şi toate restanţele pe care le-a avut statul român faţă de cetăţenii afectaţi de atacul de urs, asigurăm un buget suficient de mare anual ca statul să-şi recapete credibilitatea din acest punct de vedere. La prevenire, venim cu proiecte concrete”, a spus Tanczos.

Conform acestuia, este în derulare un proiect de monitorizare prin probe genetice a populaţiei de urs, finanţat din fonduri europene, iar în cadrul acestuia au fost prelevate 1.200 de probe genetice din 18.000 stabilite drept ţintă.

Tanczos a mai afirmat că managementul populaţiei de urs este ”una dintre cele mai mari provocări” pentru ministerul de resort.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes