Connect with us
Publicitate

Administrație

Regulament nou pentru construcțiile în pantă din Brașov. Pentru a intra în vigoare, proiectul va trebui votat de Consiliul Local

Publicat

pe

Primarul Allen Coliban va prezenta, în această lună, Consiliului Local proiectul de hotărâre prin care este reglementat modul în care se construiește în municipiul Brașov în zonele de dealuri, versanți, terenuri în pantă. Obiectivul acestor reguli este de a reduce la minim impactul construcțiilor asupra cadrului natural, prin crearea unui mecanism de control al transformării peisajului local.

Publicitate

„Dealurile Brașovului fac parte din bogăția orașului, din patrimoniul natural pe care trebuie să-l protejăm. Rolul primăriei este de a se asigura că reglementările pe care le impune au în vedere atât cadrul natural, cât și specificul orașului. Tocmai de aceea am elaborat un set de reguli privind construcțiile în pantă, pentru a ne asigura că aberațiile urbanistice de până acum nu se vor repeta. Vrem să fim siguri că brașovenii se pot bucura de dealurile din centrul orașului și că oricine va construi acolo va respecta reguli de bun simț privind felul în care trebuie construit”, a precizat viceprimarul Flavia Boghiu.

Prin acest document se urmărește, în primul rând, accentuarea importanței etapei de analiză premergătoare demarării proiectelor de construire, necesară pentru evaluarea cât mai obiectivă a intervențiilor viitoare și a gradului de integrare în specificul local. Sunt precizate clar criterii de analiză și evaluare pentru viitoarele investiții din „zonele sensibile”, dar și o metodologie de analiză.

La toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu, și următoarele studii:

Publicitate
  • studiul privind raportarea la factorii de risc natural;
  • studiul privind organizarea circulației și impactul traficului asupra zonei studiate;
  • studiul privind soluțiile de echipare edilitară și racord la rețelele edilitare centralizate ale localității (după caz);
  • studiul de însorire;
  • studiul privind configurația terenului, granulația țesutului urban și conformarea clădirilor;
  • studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice.

În acest fel, înainte de a emite un document de urbanism, municipalitatea va avea o imagine completă a impactului construcțiilor asupra orașului și comunității.

Totodată, regulamentul introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi:

  • limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcții și amenajări și a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală;
  • regula de calcul a înălțimii maxime a unei construcții;
  • numărul de niveluri supraterane;
  • reguli privind distanța între clădiri/ corpuri supraterane;
  • gabaritul și conformarea volumetrică;
  • spațiile plantate și împrejmuirile.

Conform propunerii de regulament, minim 25% din suprafața de teren va rămâne în stare naturală, fără a fi afectată de construcții (clădiri, construcții supraterane și subterane), căi de comunicație/ alei interioare, împrejmuiri și amenajări (terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere).

De asemenea, ponderea suprafeței de spații verzi va fi de minimum 50%. În calculul acestei ponderi se consideră cumulativ următoarele: ponderea suprafeței de teren păstrate în stare naturală, minimum 25%, și ponderea spațiilor verzi amenajate (taluzări/ terasări amenajate ca suprafețe verzi), care va fi de minimum 25% din suprafața parcelei.

Și în ce privește înălțimea clădirilor, documentul clarifică modul de calcul al nivelurilor, astfel încât să nu mai existe situații în care dintr-o latură numărul de niveluri este de P+2, iar din partea opusă să fie P+5, diferența fiind până acum încadrată ca „nivel subteran“. Conform noului regulament, se consideră nivel suprateran orice nivel care are cel puțin o fațadă vizibilă pe cel puțin jumătate din suprafața acesteia. În același timp, se interzice reducerea vizibilității fațadei unui nivel prin amenajări ulterioare care nu urmăresc configurația terenului natural, cu scopul încadrării acestuia ca nivel subteran.

Publicitate

O altă prevedere importantă este cea care vizează locuințele colective. Pentru a se evita situațiile în care pe aceste terenuri se construiesc ansambluri de blocuri cu multe niveluri, numărul maxim de apartamente dintr-o clădire este limitat la maxim șase.

Primăria a lansat în dezbatere publică acest proiect la sfârșitul lunii septembrie și, pe lângă discuțiile din cadrul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și cu Ordinul Arhitecților din România, filiala Brașov – Covasna – Harghita, a primit 14 propuneri de modificare sau completare a regulamentului, din care a integrat, total sau parțial, șase dintre acestea.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

De Interes