Connect with us

Cultural

Recunoaştere europeană pentru restauratorii monumentelor din România

Avatar

Publicat

pe

„Ambulanța pentru monumente”, câștigătorare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2020, a contribuit la restaurarea a trei monumente din Judeţul Braşov

Publicitate

Chiar în preajma datei de 9 mai, când este sărbătorită Ziua Europei, mai precis cu două zile înainte, pe 7 mai, Comisia Europeană și Europa Nostra au anunţat câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2020. Cea mai înaltă onoare a Europei în domeniul patrimoniului merge către 21 de inițiative exemplare din 15 țări europene. Printre câștigătorii de anul acesta se află și Ambulanța pentru Monumente (România), proiect laureat la categoria Educație, Formare și Conștientizare.

Ambulanta pentru monumente se află în cursă pentru a mai câştiga şi Premiul Publicului, secţiune pentru care românii din lumea întragă pot vota online aici. Câștigătorul Premiul Publicului va fi anunțat în această vară, iar câștigătorii Marilor Premii vor primi și suma de 10.000 euro fiecare, vor fi anunțați public.

Premiile Europene pentru Patrimoniu au fost lansate în anul 2002

Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în anul 2002 fiind încă de atunci gestionate de Europa Nostra – Vocea europeană a Societății Civile dedicate Patrimoniului Cultural. Premiile beneficiază de sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene. Câștigătorii premiilor au fost selectați de jurii independente compuse din experți de patrimoniu din întreaga Europă, după o evaluare atentă a candidaturilor depuse de organizații și persoane din 30 de țări europene. Jurații au decis, de asemenea, să acorde trei premii Europa Nostra unor inițiative remarcabile de patrimoniu din țări europene care fac parte din programul UE Europa Creativă, și anume Elveția și Turcia.

Ambulanța pentru monumente, cu sprijinul Prinţului Charles

Proiectul „Ambulanța pentru monumente” a fost lansat în 2016 pentru a contribui la salvgardarea a sute de monumente istorice printr-o rețea de organizații active în domeniul patrimoniului. Intervențiile sunt efectuate pe bază de voluntariat de către specialiști și studenți, cu ajutorul meșterilor calificați și cu sprijinul comunităților și al autorităților locale. În centrul proiectului din fiecare regiune se află un kit de intervenție și o autoutilitară dotată cu unelte, echipamente și materiale de construcție. Intervențiile sunt desfășurate de către Asociația MONUMENTUM (titularul și dezvoltatorul proiectului), Asociația pentru Patrimoniu Activ – PACT, Asociația „Vernacular” și Asociația „Arhaic”. Rețeaua este în continuă creștere, cu un număr de intervenții planificat pentru 2020 printr-un număr de alte patru organizații: Asociația „Actum”, Asociația „Inima Olteniei”, Asociația „Atelierul de Patrimoniu” și Asociația „Rost”. Proiectul beneficiază de sprijinul Alteței Sale Regale, Prințul de Wales, și al asociației The Anglo-Romanian Trust for Traditional Architecture.

Trei monumente din judeţul Braşov pe agenda Ambulanţei

Publicitate

Poarta Brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, Biserica Evanghelică de la Roadeş şi Biserica de lemn de la Grânari sunt cele 3 monumente din judeţul nostru care au beneficiat de pe urma intervenţiei „Ambulanţei”, fiind salvate de la distrugere. „Acum opt ani mă întorceam acasa după doisprezece ani petrecuți în capitală. Deși aveam un birou de proiectare la București alături de alți 7 colegi nu mai puteam sta departe de Valea Hartibaciului și de obiectele etnografice pe care le colecționasem deja din adolescență. Mă mâna gândul că voi reuși să înființez un muzeu și că, odată și odată, acele minunate sate pe care le purtam cu mine în gând vor putea fi salvate. N-am reușit să salvez satele decât într-o mică măsură dar am reușit să mă înconjur de niște tineri formidabili, entuziaști, alături de care reușim să salvăm astăzi zeci de monumente de pe întreg cuprinsul țării. Munca noastră a fost răsplătită de către Comisia Europeană și Europa Nostra cu cea mai înaltă distincție europeană din domeniul patrimoniului. Le mulțumesc așadar tuturor voluntarilor, meșterilor, beneficiarilor, instituțiilor, autorităților locale și regionale, donatorilor și sponsorilor care au pus umărul la construcția acestei rețele naționale a Ambulanței pentru monumente”, a declarat Eugen Vaida, iniţiatorul acestui proiect.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Cultural

FOTO / Cum erau notaţi elevi braşoveni în 1940. Datele din foaia matricolă sunt cu mult peste ce găsim acum în cataloage

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Un document şcolar inedit a fost găsit în urmă cu puţină vreme. Acesta arată cum erau notaţi elevii înainte celui de-al doilea Război Mondial. În foaia matricolă din anul şcolar 1939 – 1940 a unei fete din zona Făgăraşului sunt mai multe date despre elev decât găsim acum în cataloage, în carnetele de note sau ciar în fişele psihologice făcute de învăţători şi profesori. Documentul a fost găsit într-un ziar la satului Şona.

Foaia matricolă aparţine elevei Felicia Drăghiciu din clasa a 7-a.

Ce se noteaza în această foaie matricolă:

-Starea socială a copilului, dacă i-a murit vre-un frate, cu câți doarme în cameră sau în pat, cum îi este somnul și alimentația, ce preocupări extra școlare are, și ce profesie i s-ar potrivi.

Publicitate

– Care este profilul psihologic al elevei… iată cu ce rubrici: intelect ( inteligentă, atenția, memoria, imaginația): temperament (viteza de reacție, sensibilitatea, puterea de muncă, sârguința, voioșia): personaliate și caracter (neinfluenţabilitatea, sociabilitatea, camaraderia, onestitatea, bunătatea, simțul dreptății, spiritul de conducător, starea sufletească)

-Situația școlară împărțită în categorii ( educația sănătății, educația minții, educația artistică, educația moral-religioasă) care se notează individual sau ca grupe de cunoştinţe.

Citește mai mult

Cultural

Picasso ajută Muzeul de Artă Braşov. Două schiţe ale celebrului pictor vor fi vândute pentru a renova muzeul

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Două piese de grafică semnate de celebrul pictor Pablo Picasso, „Nud albastru” şi „Nud pe fotoliu”, vor fi scoase la vânzare, pe 2 februarie, la licitaţia de artă grafică a unui important colecţionar bucureştean organizată online de Artmark, urmând ca fondurile colectate din vânzarea acestor lucrări să fie donate pentru renovarea spaţiilor expoziţiei permanente a Muzeului de Artă Braşov.

Potrivit Artmark, cele două creaţii din repertoriul lui Picasso au un preţ de pornire de 250 de euro, iar fondurile colectate în urma licitaţiei vor fi utilizate pentru recondiţionarea parchetul şi zugrăvirea pereţilor din sălile în care se află expoziţiile permanente.

Artmark arată că, pentru reabilitarea celor şase săli de la etaj, Muzeul de Artă Braşov are nevoie de peste 10.000 de lei. Lucrările de renovare ale clădirii au început încă de anul trecut, însă au fost amânate până la identificarea de noi fonduri.

Publicitate

Cele două lucrări de grafică semnate de Picasso au fost donate de avocatul şi colecţionarul de artă George Şerban – un susţinător al expoziţiilor de artă grafică realizate de varii muzee din România – Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Oraşului Oradea şi Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Licitaţia cuprinde, în premieră pentru piaţa românească de artă, nume mari ale artei europene – Monet, Dali, Magritte, Matisse, Klimt, Modigliani sau Chagall, alături de Basquait, Warhol, Lichtenstein sau Braque. De asemenea, în cadrul licitaţiei va fi scoasă la vânzare cartea „Pământul Făgăduinţei”, semnată de cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama.

Până pe 2 februarie loturile scoase la vânzare pot fi vizionate zilnic la Palatul Cesianu-Racoviţă, în regim gratuit, în intervalul orar 10,00-20,00.

Citește mai mult

Cultural

VIDEO / O scrisoare către primarul Brașovului, veche de 500 de ani, considerată ca fiind una dintre cele mai valoroase comori din Arhivele secrete ale României

Redactia Brasov

Publicat

pe

În acest an se împlinesc 500 de ani de la Scrisoare a lui Neacșu de la Câmpulung către Hans Benkner, primarul orașului Brașov, primul document cunoscut, scris în limba română. Aceasta este, fără îndoială, comoara din Arhivele secrete ale României.

Publicitate

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat și scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Hans Benkner, primarul Brașovului, a fost redactată probabil în 29 – 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). În prezent, documentul se află în posesia Arhivelor Naționale ale României și are, potrivit lui Cristian Anița, directorul instituției, o valoare inestimabilă.

video

Suntem în 2021, se împlinesc 500 de ani de la celebra Scrisoare a lui Neacșu de la Câmpulung, primul document cunoscut, scris în limba română, pe teritorul țării. Este celebra scrisoare a lui Neacșu de la Câmpulung către Hans Benkner, primarul orașului Brașov. Ca aspect, nu este cine știe ce pentru că, probabil, a fost scristă în grabă… Domnule primar, vezi că vin turcii și ai grijă… Dar, ca informație, faptul că e primul document cunoscut până acum scris în limba română are o valoare inestimabilă. Ca să închei, un document de la Ștefan cel Mare, scris foarte frumos, la un moment dat, cu aur lichid, pentru frumusețe și cu niște sigilii foarte frumoase, ca și conținut poate să fie foarte banal, poate să fie o întărire a vânzării unei moșii sau domnul dăruiește o moșie unui boier, nu e un act foarte spectaculos, dar arată frumos și este spectaculos ca aspect”, ne-a declarat directorul Arhivelor Naționale.

Publicitate

Cristian Anița a precizat ce fel de documente găzduiește, în principal, Arhivele Naționale, multe dintre acestea fiind adevărate comori, chiar dacă nu se află într-o stare bună. În instituție se află chiar și documente din anii de domnie ai lui Ștefan cel Mare.

La Arhivele Naționale, în mod normal, se predau cele mai valoroase documente ale unei țări, adică documentele celor mai importante instituții publice din România, se predau aici, conform legii. Evident că documentele din perioada medievală, documente pe care le avem din perioada lui Ștefan Cel Mare spre exemplu, care au și o formă deosebită, niște sigilii deosebite, dau și o valoare artistică, pe lângă una intrinsecă a informației pe care le dețin. Dar noi, în general, colectăm documente pentru informația deținută, nu neapărat pentru aspectul fizic sau pentru caracteristici fizice, care sunt mai mult apănaje ale muzeelor. Avem documente care au valoare din punct de vedere al conținutului, nu neapărat al formei, al frumuseții. Le putem considera niște comori, chiar dacă ele arată foarte urât”, a mai declarat Cristian Anița pentru GÂNDUL.RO.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>