Connect with us
Publicitate

Economic

Marile firme din Braşov şi-au spus ofurile în faţa primarului Allen Coliban. Primăria încearcă să rezolve problemele semnalate de companii

Redactia Brasov

Publicat

pe

În cursul zilei de marți, 23 martie, primarul Allen Coliban a avut o întâlnire cu reprezentanții companiilor din Brașov și din zona metropolitană, pentru a identifica cele mai bune soluții prin care Municipalitatea poate sprijini mediul de afaceri, în această perioadă complicată, dar și pentru a apela la susținerea acestora pentru atragerea de noi investitori. La întâlnire au participat aproximativ 40 de decidenți ai companiilor importante din Brașov, alături de reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie, Clubului Economic German, Clubului Francofon de Afaceri și cei doi viceprimari, Flavia Boghiu și Sebastian Rusu.

Publicitate

Avem nevoie de prosperitate, avem nevoie de o perspectivă pe termen lung, avem nevoie de o poziționare în top a Brașovului, în competiția, să îi spunem așa, cu celelalte municipii mari din România, ori toate aceste lucruri sunt strâns legate de performanța mediului economic și de felul în care ajutăm, de la nivelul administrației locale, mediul de afaceri. Am vorbit foarte mult, în ultimele luni, despre nevoia de investiții și nevoia de dezvoltare, dar indiferent cum am aborda acest domeniu, trebuie să începem de la mediul economic actual, astfel încât, dumneavoastră, să fiți mulțumiți și, în felul acesta, să vă transformați în ambasadori ai Brașovului, atât la nivel național, cât și peste hotare. Toată teoria spune că îți este mult mai ușor să găsești investitorii pornind de la mediul economic actual, dar și de la partenerii de pe lanț ai actorilor economici prezenți în Brașov”, a declarat primarul Allen Coliban, la începutul acestei întâlniri.

Temele discuției au fost legate de modul în care pandemia a afectat sectorul economic din zona Brașovului, modul în care Municipalitatea se poate implica cu măsuri și investiții în sprijinirea acestui sector, care sunt problemele cu care se confruntă companiile, inclusiv lipsa resursei umane.

Publicitate

Majoritatea celor prezenți s-au arătat optimiști în ceea ce privește modul în care va funcționa economia în acest an, unii având deja comenzi mai mari decât anul trecut, dar, pentru a menține trendul acestei reveniri, au solicitat sprijinul administrației publice pentru soluționarea diverselor probleme cu care se confruntă.

Discuțiile, care au durat două ore, s-au axat pe problemele generale sau specifice din fiecare sector de activitate, pe teme privind dezvoltarea metropolitană, subiectul trenului metropolitan sau al mobilității ecologice până la locul de muncă, nevoia surselor alternative de energie și reciclarea selectivă în caz de consum industrial. Alții au punctat nevoia dezbaterilor asupra noului PUG și impactul acestuia în regiune și pentru afacerile de aici.

Publicitate

De asemenea, alt punct atins în discuție a fost acela al Parcului Industrial și nevoia de achiziționare de către Primărie a unor terenuri strategic economice și urbanistice.

De exemplu, pentru Schaeffler România, principalele probleme sunt legate de asigurarea accesului pentru transportul de marfă, care se poate rezolva prin finalizarea lucrărilor de modernizare a străzii Cucului, nevoia de a atrage resursă umană din afara județului, deoarece în zona Brașovului nu mai este disponibilă, iar aceasta se poate face prin intermediul Școlii Profesionale Germane Kronstadt (SPGK), dar este nevoie ca lucrările de construire a căminului de elevi de la SPGK să se finalizeze cât mai repede, și, nu în ultimul rând, transportul angajaților, care s-ar putea face prin intermediul unui tren metropolitan.

Pentru Selgros, având în vedere că turismul este una dintre activitățile economice majore la nivelul orașului, Municipalitatea ar trebui să se implice activ în sprijinirea sectorului HORECA.

Publicitate

Kronospan a solicitat sprijinul pentru un proiect de reciclare a deșeurilor din lemn, de ex. mobilier vechi, dar și pentru găsirea de soluții de către RATBV pentru transportul angajaților, iar reprezentantul BILKA, având în vedere că are o investiție foarte mare, în derulare, în cartierul Tractorul, a solicitat clarificare situației urbanistice pentru acea zonă.

Nu în ultimul rând, companiile și-au arătat interesul de a continua sau de a iniția noi proiecte de responsabilitate socială, astfel încât implicarea lor în viața comunității să fie mult mai prezentă.

După ce a răspuns tuturor întrebărilor și a prezentat soluțiile pe care și le propune Municipalitatea pe termen scurt, mediu și lung, pentru a sprijini dezvoltarea sectorului economic, la finalul discuției primarul Allen Coliban a invitat toți actorii din zona mediului de afaceri la continuarea dialogului și a colaborării prin înființarea unui unui organism de consultare pentru administrația publică locală, respectiv un Consiliu Consultativ cu Mediul de Afaceri, care ar putea fi reunit constant, ca liant între autorități și mediul privat.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Economic

Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

Redactia

Publicat

pe

Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

Publicitate

Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

Publicitate

La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

Publicitate

Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

Date INS prelucrate de ZF.ro

Publicitate
Citește mai mult

Economic

Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

Redactia Brasov

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Publicitate

CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

Publicitate

Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

„Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

Publicitate

Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

Publicitate

De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

Publicitate
Citește mai mult

Economic

ProdLacta Braşov estimează în acest an venituri totale mai mari cu 34% şi un profit în creştere cu 74%

Redactia Brasov

Publicat

pe

Fabrica de lactate ProdLacta din Braşov estimează venituri totale de 132,59 milioane lei în acest an şi un profit de 2,79 milioane lei, arată indicatorii aprobaţi săptămâna trecută de acţionari.

Publicitate

În anul 2020, ProdLacta a înregistrat un profit de 1,6 milioane lei şi venituri totale de 99,12 milioane lei. Exportul a avut o valoare de 24,84 milioane lei.

În anul 2020, compania a pus în funcţiune investiţii de 3,8 milioane lei. La 31 decembrie 2020 au rămas investiţii în curs în valoare de 8,59 milioane lei. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare stabilite pentru acest an se ridică la 5.000 lei.

Publicitate

Principalele pieţe de desfacere sunt: judeţul Braşov, Bucureşti şi judeţele Prahova, Harghita, Argeş, Buzău, Iaşi, Bacău, Suceava.

Compania are circa 340 de angajaţi şi o capitalizare de 41,06 milioane lei.

Publicitate

Prodlacta s-a înfiinţat în 1991 prin reorganizarea fostei întreprinderi de Colectarea şi Industrializarea Laptelui, scrie news.ro.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>