Connect with us
Publicitate

Sport

Povestea lui Iuliu Bodola, fotbalistul braşovean despre care se spune că a fost mai talentat decât Hagi şi Dobrin. A fost arestat pentru că ar fi colaborat cu Gestapo-ul, poliţa secretă a lui Hitler

Publicat

pe

În februarie anul acesta s-au împlinit 110 de ani de la nașterea celui mai emblematic fotbalist român al primei jumătăți din secolul trecut. Interesantă în acest sens este declarația fostului antrenor al naționalei României în nu mai puțin de șapte mandate, culminând cu Campionatul Mondial din 1970 (Mexic). Atunci când Sandu Neagu învingea Cehoslovacia, iar “Mopsul” Dumitrache și Dembrovschi înscriau în poarta faimoasei Brazilii: „Pentru mine, cel mai mare fotbalist român din toate timpurile a fost Iuliu Bodola. Nici Nicolae Dobrin, nici Gică Hagi nu se puteau compara cu el”, afirma Angelo Niculescu.

Publicitate

Inamicul alcoolului

Îşi începe cariera la vârsta de 16 ani în oraşul natal Brașov, la clubul Braşovia, după ce în perioada 1932–1937 evoluase ca atacant la faimosul Club Atletic Oradea (CAO), avându-i coechipieri pe Mircea David, Francisc Ronnay și Nicolae Covaci, fratele mult mai titratului Ștefan “Piști” Covaci care peste ani îi antrena pe Cruyff, Neeskens și Rep din legendara Ajax a anilor ’70. Bodola a fost convocat în selecţionata României participantă la campionatul mondial din 1934, Italia. Debutase în naţională în acelaşi an, în partida împotriva Cehoslovaciei, pierdută cu 2-1. Între 1937-1940 a fost component al clubului Venus Bucureşti, una dintre echipele de frunte ale epocii. Presa din Capitală l-a menţionat pe Bodola cu apelativul “Duduș”. La campionatul mondial din 1938 din Franţa, face parte din lotul României. A jucat în meciul cu naționala Cubei, întâlnire terminată la egalitate, transmite impact.ro.

După semnarea celui de al doilea tratat în capitala Austriei, se va stabili în Ardealul de Nord, unde îşi va continua cariera la clubul Nagyváradi AC (Clubul Atletic Oradea). Echipa sa va deveni campioana Ungariei în sezonul 1943-44, după două locuri secunde ocupate în ediţiile anterioare. Odată cu sfârșitul războiului, va semna un contract cu Clubul Sportiv Feroviar (Ferar) din Cluj, actuala CFR, în sezonul 1945-1946. Ca urmare a Dictatului de la Viena, din august 1940, reușise să câștige un nou titlul de campion al țării vecine. Acolo se și stabilește, în 1946, unde va juca la clubul MTK până în 1950, la vârsta de 39 de ani. După retragere devine antrenor, mai întâi la echipele de tineret ale clubului maghiar, apoi în provincie.

Publicitate

Iuliu Bodola a debutat în echipa naţională pe 10 mai 1931, la vârsta de 19 ani, reușind să adune, în nouă ani, 48 de selecții, într-o vreme în care media anuală a meciurilor internaţionale era de cinci-şase. Rezultă că cel supranumit „Duduş” a jucat aproape în toate partidele. Recordul său de selecţii a fost doborât abia în anul 1974 de către Mircea Lucescu, în timp ce un alt record al său, al celor 30 de goluri în tricoul primei reprezentative, a rezistat până în 1997, când Gică Hagi a reuşit să-l depăşească. De menționat este şi faptul că Bodola a bifat alte 13 selecţii şi 4 goluri pentru echipa naţională a Ungariei. În acele vremuri, nu era obligatoriu ca un fotbalist să reprezinte doar o singură ţară.

Ilie Savu, care i-a fost coechipier în perioada Venus, îl descria ca fiind: „Un bărbat elegant, prietenos şi sincer, care nu bea decât apă minerală şi îi plăcea să petreacă mult timp alături de mai tinerii săi, cărora să le mai transmită câte ceva scheme și trucuri din experienţa sa. Ca jucător, era de temut. Pur și simplu făcea ravagii printre adversari. Avea șuturi năpraznice. Lovea mingea la fel de bine cu ambele picioare, necruțător și cu o acuratețe de invidiat”.

Antisemit cu soție evreică

Motivul pentru care Bodola a preferat să se stabilească definitiv în Ungaria, deşi era cetăţean român, a rămas timp de mulţi ani învăluit în mister. Puţini sunt cei care cunosc că internaţionalul a fost chiar arestat la un moment dat, pe motiv că ar fi colaborat cu Gestapo-ul, cumplita poliţie secretă a lui Hitler. Un articol apărut în ziarul orădean maghiar „Nepkarat” (nr. 54/1945) conţine mărturiile unui proprietar evreu al fabricii de încălţăminte „Eterna”, Filip Rosenberg.

Potrivit spuselor acestuia, el şi familia sa au fost terorizaţi de autorităţi pentru a-l trece ca asociat la respectiva întreprindere, deşi nu avuseseră înainte nicio relaţie de afaceri. Sau fotbalistul să-i fi plătit contravaloarea asocierii.

Publicitate

„Domnul Bodola a fost auzit spunând cuvinte injurioase la adresa lui Churchill şi Stalin. Şi asta, de mai multe ori”, mai relata Rosenberg pentru „Nepkarat”.

Este apoi citat un martor din cadrul clubului CAO, Szanto Szandor, care afirma că „încă din 1943, numitul Bodola s-a manifestat în public împotriva evreilor, pe care îi dădea jos de pe trotuar”. Apoi, ziarul „Viaţa Nouă” din Oradea titra, la 16 februarie 1945: „Poliţia de Stat din Cluj a reţinut ieri şi escortat la Oradea pe cunoscutul fotbalist de profesie Iuliu Bodola, pentru delicte fasciste”. Ziarul nu a mai revenit niciodată cu precizări despre cazul cu pricina, deşi omul era o mare vedetă a epocii.

Nu se cunoaşte exact perioada în care fotbalistul ar fi fost încarcerat, dar cel mai probabil el a beneficiat de celebrul decret de amnistie generală din aprilie 1945, iniţiat de comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu şi semnat de către Regele Mihai I.

De asemenea, nu există indicii că Iuliu Bodola ar fi fost judecat ulterior de vreo instanţă românească sau maghiară. Presa acelor timpuri scria că este bizară acuzația de antisemitism, de vreme ce soția sa era evreică. Cert este că cei de la Ferar Cluj l-au cedat, în 1946, la MTK Budapesta pentru numai 15 milioane de lei, în condiţiile în care în acele vremuri un ziar costa 500 de lei. Oricum, Bodola nu s-a mai întors niciodată pe meleagurile în care s-a născut.

Rezumând, Iulia Bodola a marcat 12 goluri în prima divizie românească și alte 85 în prima ligă din Ungaria. În echipa națională a României a avut 48 de prezențe, pentru care a înscris 30 de goluri. Pentru Ungaria a strâns 13 selecții și 4 goluri. A participat cu țara noastră la două turnee finale ale C.M. Cele din 1934 (Italia) și 1938 (Franța). I-a fost dedicată o placă memorială la Brașov, iar începând cu anul 2008, stadionul din Oradea poartă numele fostului mare internaţional, decedat la Budapesta în 1992, la vârsta de 80 de ani.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

De Interes