Connect with us
Publicitate

Fapt divers

Picanterii din rapoartele făcute de Securitate la Cerbul de Aur: „Au băut mai mult şi n-au mai putut juriza”

Publicitate

Publicat

pe

În arhivele Securităţii, partea artistică a Festivalului internaţional „Cerbul de Aur” a fost mai puţin reprezentată. În schimb, rapoartele strict secrete, întocmite de capii sistemului opresiv din anii ’70, abundau de jocuri de culise, bârfe şi spioni.

Publicitate

Cum Festivalul „Cerbul de Aur“ era o competiţie muzicală internaţională, era imposibil ca artiştii, organizatorii şi publicul să nu fie spionaţi. Rapoartele întocmite de şefii Securităţii şi Miliţiei din Braşov, publicate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în cadrul proiectului „România supravegheată“, conţin amănunte picante din afara scenei.

Într-o ţară comunistă, unde toate produsele de strictă necesitate se dădeau pe cartelă, o cheltuială în plus era considerată opulenţă. Artiştii români şi chiar angajaţii Radioteleviziunii sesizau că, în afara festivalului, se cheltuiesc sume imense de bani. Spre exemplu, la excursia făcută la Cheile Râşnoavei, în timpul ediţiei din anul 1971, „masa oferită a fost mai bogată decât o nuntă, fapt confirmat pe linia sursei Olimpia, iar în seara de 3.03.1971, la barul amenajat pentru juriu s-au făcut consumaţii (28 de sticle de şampanie, coniac, whisky) care au ajuns la 3.200 de lei, în timp ce un număr de circa 37 de bilete au fost vândute la spectacol“.

Sursele erau de părere că organizatorii încercau, în acest fel, să-i influenţeze pe membrii juriului pentru „obţinerea unui trofeu de către concurenţii români“. Însă efectul scontat a fost contrariu. Cei care decideau cine ia marele trofeu au fost în „majoritatea timpului în stare de ebrietate“ şi nu mai aveau „capacitatea de a discerne asupra calităţilor interpreţilor din concurs“.

Publicitate

Octavian Ursulescu juca poker cu străinii   

Deşi festivalul era unul cu participare internaţională şi, în mod firesc, se legau prietenii între români şi străini, Securitatea nu vedea cu ochi buni acest lucru. Unul dintre cei mai urmăriţi era Octavian Ursulescu, prezentatorul care apare cel mai adesea în rapoartele Securităţii. „O atitudine suspectă o are Octavian Ursulescu de la «Contemporanul», care este semnalat că i-a vizitat în camere pe majoritatea invitaţilor străini, le solicită şi le oferă cărţi de vizită, iar în cursul serilor îi cheamă în cameră să joace poker sau stă la băut cu aceştia în restaurant“, se scria în rapoarte.

Spionii nu erau doar pe urmele românilor, ci şi al străinilor. Spre exemplu, aflăm că Paul Von Dessel, observator belgian din partea RTV, şi însoţitor al cântăreţei Lili Castel, după ce s-a certat cu Tudor Vornicu, care n-a vrut să îl ajute să mai stea câteva zile la Braşov, a părăsit festivalul înainte de a se trage cortina finală. Cei doi au fost urmăriţi şi raportaţi că au făcut diverse fotografii cu „predilecţie în piaţa oraşului unde o aşeza pe Lili Castel la diferite cozi şi o fotografia“.

Un alt concurent, de data aceasta olandez, Jerry Rix, care s-a dovedit a fi priceput la un concurs de tir organizat la cabana „Cheia“, a fost suspectat că face parte din „trupele de mercenari care au acţionat în ţări africane“.

Tudor Vornicu, luat la bătaie  

Publicitate

Vestitul Enrico Macias, care avea de susţinut un recital în seara de 4 martie 1971, a fost nevoit să renunţe la una dintre melodiile sale după ce organizatorii au văzut că în repertoriul său figurează o melodie conţinând cuvinte de propagandă în favoarea Israelului. „La fiecare două versuri se strigă de trei ori Israel“, aflăm ce însemna la acea vreme propagandă. Astfel că, înainte de spectacol, s-a dus la el însuşi directorul festivalului, Tudor Vornicu, însoţit de directorul biroului de presă, Dinu Săraru, care l-au rugat să renunţe la melodie, întrucât ar dăuna relaţiilor României cu alte ţări. „La aceste propuneri, Enrico Macias a făcut o criză de isterie, a început să ţipe la cei doi, luându-l chiar de piept pe Tudor Vornicu (…). Abia după îndelungate tergiversări a acceptat să susţină recitalul, fără a interpreta melodia în cauză“.

De ce nu veneau ruşii la concurs  

Cu toate aceste neajunsuri, cu toţii apreciau faptul că la festivalul care se organiza în România premiile se dădeau pe valoare, şi nu ca la „Orfeul de Aur“, fratele concursului dintr-o altă ţară a blocului comunist, Bulgaria, acolo unde laureaţi au fost trei bulgari şi un artist rus. Drept dovadă, în anul 1971, Trofeul „Cerbul de aur“ a fost câştigat de concurenta din Suedia, Ann Louise Hanson.

Absenţa ruşilor din concursul de la Braşov a fost îndelung comentată de organizatori, care se temeau ca neparticiparea lor să nu fie o „urmare a răcirii relaţiilor dintre cele două ţări prietene“. „Probabil iar s-au răcit relaţiile României cu URSS. Cred că sovieticii n-au vrut să-şi aducă aportul la progresul muzicii uşoare româneşti, netrimiţând concurent la festivalul de anul acesta“, a fost de părere impresarul englez David Stone. În replică, obiectivul „Anghel“ a avut o altă părere: „Sovieticii n-au trimis concurent pentru că nu li s-a acordat nici un trofeu la ediţiile precedente, dar asta nu depinde de noi şi nu avem nici o vină“.

Sursa: Adevarul.ro

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

De Interes