Pianistul Horia Mihail, noul consilier personal al primarului Allen Coliban pe teme de cultură

Pianistul Horia Mihail, angajat de primarul Braşovului, Allen Coliban, ca şi consilier personal, şi-a prezentat, joi, viziunea privind „revigorarea” culturii braşovene, vorbind despre colaborarea dintre operatorii de la stat şi cei din privat, înfiinţarea unei noi instituţii care să elaboreze proiecte în domeniu şi un nou tip de finanţare pe ghidurile culturale ale municipalităţii.

Conform edilului, în planurile noului consilier pe cultură, se regăsesc „relevanţa şi ambiţia, două direcţii care au lipsit culturii braşovene” până în prezent.

„Acesta este momentul de pornire în ceea ce înseamnă revigorarea culturii braşovene şi principiile de la care pornim se bazează pe profesionalizare şi depolitizare, vorbim despre oameni profesionişti, despre un cadru incluziv, unul deschis în care să se desfăşoare lucrurile, vorbim despre eficienţă în alocarea resurselor, în cheltuirea banului public. Vorbim despre performanţă şi chiar dacă e surprinzătoare pentru anumiţi oameni alăturarea aceasta dintre cultură şi performanţă este bine că Horia are în vedere metode de evaluare, indicatori de performanţă ş.a.md.p.”, a declarat Coliban, într-o conferinţă de presă.

La rândul său, Mihail a subliniat că, prin discuţii, atât cu cei de la stat, cât şi cei din privat, va trebui identificat „un obiectiv ambiţios pentru Braşov, indiferent care va fi acela, de exemplu acela de a deveni cea mai bună capitală culturală europeană în 2035 sau când va mai veni rândul României”.

„Managerii celor patru instituţii (culturale, aflate în subordinea Primăriei-n.r.) ar trebui să se pună la o masă comună, împreună cu noi, astfel încât să găsim o direcţie comună de a relaţiona cu publicul, de a găsi publicul nou, problemele care fac ca o anumită parte a populaţiei să nu se regăsească în evenimentele prezentate de aceste instituţii şi, nu în ultimul rând, de a conlucra. Vă dau un exemplu: am discutat deja cu directorul artistic al Operei, Mihai Irimia, şi am propus, pentru 2021, şase producţii comune ale Filarmonicii şi Operei”, a spus Mihai, punctând că, atunci când a conceput festivalul Tam Tam a vrut să-i aducă împreună pe oamenii de jazz, cu cei de teatru, operă şi cei de la arte vizuale, pentru că publicul braşovean este nişat, sunt foarte puţini consumatorii de arte în general.

În ce priveşte finanţarea proiectelor culturale pe programul dedicat al municipalităţii, el a afirmat că va fi analizată posibilitatea de a se aloca banii pe diferite de tipuri de proiecte, „adică artele teatrale să nu se bată cu filmul şi cu muzica”.

Totodată, potrivit lui Mihail, Braşovul ar trebui să aibă, în afară de instituţiile culturale existente, una de proiecte, cum este ArCub-ul din Bucureşti.

„Ce am observat până acum este că a existat această infrastructură şi un război între cele două părţi – pe finanţare, să spunem – privaţii erau foarte supăraţi că Filarmonica, Opera, Teatrul primesc bani, iar noi nu, dar am putea face mai multe. Mă gândesc să construim o comunitate a artiştilor şi a operatorilor culturali, a celor care folosesc această infrastructură, aceasta fiind nu centrul Braşovului, ci întregul oraş, nu spaţiile stricte destinate actului artistic. Braşovul este foarte mare, de la una la cealaltă graniţă a metropolitanului sunt zeci de kilometri. Şi e foarte important să ducem actul artistic spre exterior, dar şi consumatorul de acolo spre centru”, a spus Mihail.

Conform pianistului, structurile de conducere ale instituţiilor culturale de stat – management, contabilitate, juridic ar trebui să fie „servitori” ai artiştilor, care să servească, la rândul lor, comunitatea, din a căror taxe sunt plătiţi, iar evaluarea acestora să se facă extern, deoarece, în prezent, „la intern, toţi stăm foarte bine”.

Horia Mihail a fost numit, în septembrie, director artistic al Filarmonicii Braşov, odată cu numirea ca interimar la cârma instituţiei a unui alt cunoscut pianist braşovean, Dragoş Dimitriu, împreună cu care au lansat, anul trecut, proiectul Tam Tam Festival.