Joi, 4 martie, a avut loc predarea amplasamentului în vederea realizării proiectului de refacere a Drumului Judeţean 132, unul dintre cele mai importante obiective de investiţii pe care Consiliul Judeţean Braşov le realizează în zona Rupea.

„Reabilităm complet încă un drum județean. Am predat ieri, la Homorod, amplasamentul pentru proiectul «Reabilitare DJ 132 Rupea – Homorod – Mercheasa – Jimbor – limită județ Harghita km 0+000 – 18+250». Au fost prezenţi reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov, cei ai constructorului – Viarom Construct SRL, ai firmei care asigură dirigenţia de şantier, ai proiectanţilor şi reţeliştilor: Distrigaz, Transgaz, Compania Apa, Electrica şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.

Valoarea totală a contractului este de 58.605.269 lei. În termen de 18 luni, antreprenorul va reface structura rutieră a drumului interjudeţean DJ 132 pe o lungime de 18,161 km, cu tot ceea ce înseamnă carosabil, acostamente, drumuri laterale, trotuare şi amenajare alveole pentru staţii de transport public.

Finanțarea lucrărilor de realizare a acestui proiect extrem de necesar localităților din zona Rupea este asigurată cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării, în cadrul etapei a II-a a Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

Amintim că în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Braşov din luna februarie au fost aprobaţi noii indicatori tehnico-economici ai acestei investiţii. Valoarea proiectului de reabilitare este de 66.129.000 lei (cu TVA), din care 32.773.000 lei reprezintă finanţarea obţinută de judeţul Braşov prin PNDL, iar restul de 33.353.000 lei înseamnă cofinanţarea Consiliului Judeţean. Noua valoare aprobată de CJ este cu aproximativ 7,5 milioane de lei mai mică faţă de cea pe care tot plenul Consiliului Judeţean a stabilit-o în anul 2020. Diferenţa a fost făcută în urma desfăşurării achiziţiei pentru execuţia proiectului.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarant, joi seara, că încă din primele zile de mandat s-a interesat de proiectul privind construcția autostrăzii București – Brașov și că a aflat că pentru aceasta nu s-a mai făcut un studiu de fezabilitate din anul 2005. În data de 12 februarie a fost semnat contractul de proiectare pentru aceasta șosea de mare viteză.

„Am început primele zile din mandat cu autostrada București – Brașov. Am spus că a fost campionat de studii de fezebilitate. Or fi fost în general în România. Din păcate, pe această autostradă ultimul studiu de fezabilitate datează din 2005. Este un studiu mai sumar. A rămas studiul de fezabilitate din 2005 pentru că de atunci au fost foarte multe încercări de parteneriat public privat. Câte doi – trei ani proiectul a fost blocat inclusiv în discursul public al decidentilor zilei”, a declarat Catalin Drula, la Digi 24, joi seara.

Ministrul Transporturilor a adăugat că s-a semnat contractul de proiectare pentru segmentul de autostrada București – Brașov.

„Acum chiar am făcut un pas concret, pe 12 februarie a fost semnat contractul de proiectare al autostrăzii, asta înseamnă că vom avea toată partea din spate, viaducte, tuneluri, vom avea efectiv proiectul lor, așa cum faci proiectul unei case. Și apoi putem căuta un constructor. În momentul de față această muncă nu a fost făcută și dacă nu a fost făcută nu poți trimite un excavator direct în teren”, a declarat Drulă.

Întrebat când vor începe lucrările, Drulă a declarat că numai proiectarea durează doi ani și jumătate.

„Proiectantului care începe contractul semnat pe 12 februarie i-am cerut să livreze zonele critice cum ar fi centura Comarnic, zona de la Ploiești, mai repede decât termenele contractuale. Termenele contractuale, din păcate, sunt destul de mari. E vorba de doi ani, doi ani și jumătate, un contract licitat înainte de mandatul meu”, a mai declarat Drulă.

După ce ieri senatorul brașovean Irineu Dărău a suprins mai mulți deputați din formațiunile AUR și PSD când votau la „dublu”, USR PLUS a depus proiecte pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a Statutului deputaţilor şi senatorilor, astfel încât parlamentarii care votează „dublu” să fie sancţionaţi disciplinar prin pierderea a peste 80% din indemnizaţie.

Potrivit unui comunicat al USR transmis joi AGERPRES, proiectele au fost depuse „ca urmare a votului cu mai multe cartele identificat de senatorii şi deputaţii USR PLUS în timpul dezbaterilor pe tema bugetului de stat pe 2021 (…), astfel încât furtul la vot să fie sancţionat”.

„Nu e normal ca, în România, un student care copiază să fie exmatriculat, dar un parlamentar care votează fals în numele colegului absent să nu suporte drept consecinţe decât ‘avertisment scris’, aşa cum prevede acum Statutul comun al deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentele Camerelor. Noi, grupul USR PLUS, susţinem că parlamentarii ar trebui să fie ţinuţi la un standard mai înalt de respect faţă de lege, pentru că aici e izvorul ei, şi să aibă un cod de conduită demn de mandatul primit, aşa că propunem să fie prevăzute consecinţe directe, de micşorare a indemnizaţiei până la nivelul salariului minim”, a declarat deputatul USR PLUS Oana Ţoiu.

Alianţa USR PLUS consideră că „furtul la vot în Parlament nu trebuie să scape nepedepsit”.

„De aceea, parlamentarii USR PLUS au depus un proiect de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor în sensul sancţionării disciplinare a celor care nu înţeleg că o funcţie de demnitate publică de un asemenea nivel implică integritate şi respect faţă de alegătorii care i-au trimis în Parlament. Concret, parlamentarii care vor vota la dublu, folosind cartela unui alt senator ori deputat, vor fi sancţionaţi cu reţinerea pe o lună a sumei reprezentând diferenţa între indemnizaţia brută şi valoarea salariului minim brut pe ţară. Adică, vor pierde peste 80% din indemnizaţie! De asemenea, votul viciat prin exprimarea unui vot dublu se va anula”, se mai arată în comunicat.

Proiectele de modificare a Regulamentelor Camerelor prevăd explicit, pe lângă sancţiunea cu reducerea indemnizaţiei, că „este interzisă utilizarea cardului de vot de către o altă persoană”.

„Pentru noi, o Românie fără hoţie nu este un slogan. Iar demersurile pentru atingerea acestui obiectiv nu pot ocoli Parlamentul!”, menţionează sursa citată.