Peste 40 de kilometri de tuneluri, printre care unul realizat pe sub albia râului Prahova. Autoritățile au propus 5 variante de traseu pentru Autostrada Brașov – Ploiești

Compania care se ocupă de proiectarea autostrăzii Brașov – Ploiești a propus 5 variante de traseu pentru viitoarea șosea de mare viteză. Una dintre propuneri care au ajuns pe masa Ministerului Transporturilor este legată de crearea a 31 de tuneluri clasice, săpate și acoperite, cu o lungime totală de 41,3 kilometri, din traseul total de 113 kilometri, anunță economedia.ro. Cel mai lung pasaj subteran va avea 12,7 kilometri, arată documentația proiectantului.

Asta înseamnă că o treime din autostradă s-ar face prin tuneluri, de unde și costurile inițiale de 9 miliarde de euro, evident imposibil de suportat. Cele cinci alternative de traseu sunt împărțite în șase tronsoane de la km 0 până la km 111 sau 113, în funcție de traseul ales.

Descrierea traseului – Alternativa 3: „Km 0+000 al Alternativei 1 se afla in zona km 67+500 al autostrăzii A3 București – Ploiești existentă. Traseul are o lungime de aproximativ 113+872 km, iar punctul de final se află la intersecția cu DN1, între localitățile Ghimbav și Codlea. Acesta include și un sector cu lungimea de 6,239 km care a fost dat în exploatare în luna decembrie a anului 2020.”

De la km 34+600 se propune realizarea unui tunel cu lungimea totală de 13.400 m ce subtraversează albia Râului Prahova în lungul acesteia, dar și următoarele obstacole:

• Pasajul C.F. existent la km 40+550 și podul pe DJ100E la km 40+740, în dreptul localității Câmpina;
• podul pe DJ101R la km 43+125, în dreptul localității Podul Vadului;
• magistrala C.F. 300 la km 46+690, în zona de nord a gării Breaza;

Constrângeri identificate pentru Alternativa 3:

• Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
• Un procent mare din lungimea traseului, aproximativ 37%, se desfășoară în tunel.
• Interferența cu zona de siguranță a magistralei C.F. 300;
• Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV și 400kV;
• Interferența cu traseul DN1 existent;
• Demolări construcții existente;
• Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.

Pe de altă parte, în Alternativa 1 sunt doar 13 tuneluri, cel mai lung fiind de 1,3 kilometri: „Km 0+000 al Alternativei 1 se află în zona km 68+200 al autostrăzii A3 București – Ploiești existentă. Traseul are o lungime de aproximativ 112,763 km, iar punctul de final se află la intersecția cu DN1, între localitățile Ghimbav și Codlea. Acesta include și un sector cu lungimea de 6,239 km, care a fost dat în exploatare în luna decembrie a anului 2020.”

Constrângeri identificate pentru Alternativa 1:

• Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
• Interferența cu zona de siguranță a magistralei C.F. 300;
• Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV si 400kV;
• Interferența cu monumentul istoric Castelul Cantacuzino;
• Interferența cu imobile ale M.A.P.N.;
• Demolări construcții existente;
• Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.

Variantele de traseu și explicațiile proiectantului pot fi consultate AICI.