Connect with us
Publicitate

Economic

Pensiile speciale, „tăiate cu forfecuța de unghii”: unele prevederi vor fi aplicate peste 20 de ani, iar economiile făcute la buget sunt ținute la secret de guvern

Publicat

pe

Proiectul de reformă a pensiilor speciale, adoptat miercuri de Senat, aduce câteva modificări de fațadă ale acestei legi, astfel încât pensiile respective rămân neatinse vreme de câțiva ani și nici vârsta de pensionare nu va fi afectată o vreme. Mai mult, propunerea de impozitare cu 30% a unei părți din pensiile speciale a ajuns la 10%. 

În plus, au fost introduse anumite excepții de la cumulul pensiei cu salariul, conform Economedia.ro.

Deputatul USR Oana Ţoiu a atras atenția că miercuri că în comisie, în Camera Deputaţior, s-au introdus la legea cumulului pensie-salariu excepţii şi pentru BNR, ANRE, ANCOM, ”locurile unde salarii de 11.000 de euro lunar se cumulează cu pensii adesea speciale”.

”ALERTĂ! Au introdus acum excepţii pentru speciali de la interdicţia cumului pensiei cu salariul şi este la votul final în plenul Camerei Deputaţilor în câteva minute. Ce înseamnă asta? Că dacă o doamnă îngrjitoare de la grădniţă de exemplu va vrea să continue să îngrijească copiii mici şi la pensie va trebui să aleagă între pensia de aproximativ 1300 de RON şi salariul de 1900 de RON net şi va putea primi doar una din cele două surse de venit DAR Ciucă va putea păstra pensia specială şi salariul, Academia Română nu va avea nici o problemă şi tocmai au băgat acum excepţii şi pentru BNR, ANRE, ANCOM, locurile unde salarii de 11.000 de euro lunar se cumulează cu pensii adesea speciale. Şi ei au obţinut astăzi cu câteva telefoane excepţie specială pentru speciali”, a scris deputatul Oana Ţoiu.

Publicitate

Potrivit Libertatea, PSD și PNL au motivat introducerea amendamentului prin faptul că persoanele alese în funcții publice „ocupă poziții-cheie în guvernare și administrație și sunt responsabile de luarea deciziilor în numele cetățenilor și sunt învestite direct de către cetățeni”.

„O astfel de numire excede un simplu raport de muncă, numirea fiind o exercitare a puterii cetățenilor de a fi reprezentați și de a desemna un mandatar pentru luarea deciziilor. Cumularea pensiei cu salariul poate reprezenta un stimulent pentru ca persoanele competente să se implice în viața politică și să rămână în funcții publice. Acest lucru poate contribui la atragerea și menținerea unor profesioniști valoroși în domeniul guvernării și administrației publice, asigurând astfel o bunăstare și stabilitate pentru societate”, susțin reprezentanții coaliției de guvernare.

În privința mandatelor persoanelor care ocupă funcții publice de autoritate, „încetarea acestui mandat ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei privind exprimarea opţiunii cu privire la suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării funcţiei este incompatibilă cu dispoziţiile constituţionale”.

Sunt, însă, și alte modificări ale proiectului de reformare a pensiilor speciale care amână cu mulți ani schimbările majore din sistem.

Potrivit cursdeguvernare.ro, Marius Budăi, ministrul Muncii, declara că vârsta minimă de pensionare va fi generalizată la 65 de ani, dar magistrații apar în proiect cu 60 de ani. În plus, această prevedere va fi aplicată din 2035.

Astfel, până în 2025, inclusiv, magistrații se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani. Vârsta minimă de pensionare va crește treptat, până în 2035, când va ajunge la 60 de ani. În plus, vechimea minimă minimă în funcția de judecător, procuror urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.

Până în 2028, la calculul vechimii de 25 de ani sunt încă acceptate perioadele din funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.

În 2023 se permit cinci ani adăugați, în 2024 – 4 ani, până la un an în 2028.

De asemenea, tot ministrul Budăi spunea că toate pensiile vor fi calculate în baza contributivității, luându-se în considerarea la baza de calcul întreaga vechime (de 25 de ani, pentru toți), însă se ajunge la asta abia peste 20 de ani, în 2043.

Până în iulie 2024, pensiei va fi calculată în funcție de veniturile din ultimele 12 luni. Baza de calcul va cuprinde toți cei 25 de ani de muncă peste 20 de ani, în 2043,

O altă promisiune a ministrului Muncii, Marius Budăi, dar și a fostului premier Nicolae Ciucă: impozitarea cu 30% a unei părți din pensiile speciale. În cele din urmă, notează publicația citată, acest impozit a fost a ajuns la 15 sau 10%.

În ceea ce privește pensiile militare, și aici măsurile sunt introduse treptat. Astfel. pensionarea standard la 65 de ani va fi aplicată peste 12 ani. Vârsta standard de pensionare de 60 de ani va fi aplicată din 2030.

La fel ca în cazul pensiilor magistraților, baza de calcul folosită pentru pensiile militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute  din ultimele 12 luni până în iulie 2024. Tot peste 20 ani, adică în 2043, baza de calcul va fi vechimea de 25 de ani, deși pentru restul salariaților stagiul minim de cotizare este de 35 de ani.

Europa Liberă mai notează că la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcţionarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, conform eșalonării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcţiei deţinute sau funcţiei asimilate.

În ceea ce privește economiile făcute la buget, acestea sunt secrete, după cum a spus reprezentantului Guvernului la dezbaterile din cameră când i s-a cerut să spună impactul bugetar. „S-a făcut un impact, dar există un articol în contract privind confidențialitatea datelor”, a fost răspunsul directorului din Ministerul Finanțelor.

De altfel, reprezentanții USR au anunțat că a fost refuzată, din nou, înaintea votului, cerererea USR pentru acces la calculul de impact bugetar făcut de Banca Mondială. “Am semnalat că e necesar acest impact pentru ca proiectul să fie constituțional și au obligația de a-l prezenta parlamentarilor înainte de vot”, a mai transmis USR.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

De Interes