Connect with us
Publicitate

Administrație

Pe străzile Braşovului vor circula încă 25 de troleibuze noi. Au fost cumpărate tot pe bani europeni

Redactia Brasov

Publicat

pe

Primarul Allen Coliban și reprezentantul companiei poloneze Solaris Bus & Coach Sp. Z.o.o,Daniel Eugen Ciolan, au semnat contractul pentru furnizarea a 25 de troleibuze cu lungimea de 18 metri. Valoarea contractului este de 63.025.209,71 lei + TVA, iar livrarea se va face pe parcursul următoarelor 12 luni. Acest contract se derulează în cadrul proiectului ,,Achiziția de mijloace de transport moderne”, proiect finanțat, în proporție de 98%, prin Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 4, a Programului REGIO 2014-2020, Obiectiv Specific 4.1 – Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

Publicitate

„25 de troleibuze de 18 metri, livrabile în următoarele 12 luni. Practic, se adaugă la parcul auto existent al RATBV, iar contractul face parte dintr-un demers mai larg de «înverzire» a transportului în comun din Brașov. Ambiția este ca Brașovul să devină capitala verde a României și să fim primul oraș care are transport integral ecologic. Avem deja o sumă de proiecte pe diverse linii de finanțare, linii guvernamentale și europene, care se încadrează în această direcție. Proiectul despre care vorbim este finanțat prin POR, și, pe viitorul exercițiu financiar, urmează să extindem aceste achiziții. Dacă ne referim la transportul în comun, ne referim la achiziția de troleibuze, autobuze electrice și hibrid, dar toate aceste lucruri trebuie dublate de politici de mobilitate urbană care să cuprindă extinderea spațiilor pietonale, infrastructură pentru bicicliști și un regim coerent de taxare și de folosire a parcărilor din oraș. Atât park&ride pentru cei care vor să viziteze orașul și care să fie încurajați să folosească transportul public, cât și parcările rezidențiale și parcările pentru brașoveni. Le oferim alternative și îi motivăm să folosească un transport public pe care îl dorim și eficient, și de calitate, și «verde»“, a declarat primarul Allen Coliban.

„Mă bucur să fiu din nou în Brașov să semnez un nou contract, de data aceasta pentru 25 de troleibuze articulate, de 18 metri. Pentru Brașov mașinile noastre nu sunt o noutate, pentru că circulă deja 26 de troleibuze de 18 metri, cu rezultate și cu un feedback excelente. Cele pentru care am semnat astăzi sunt asemănătoare celor care sunt deja în exploatare, și sperăm ca pe viitor să mai putem aduce plus-valoare locuitorilor orașului, cu ajutorul autovehiculelor nostre. (…) Solaris este lider în România pe ceea ce înseamnă transport ecologic, troleibuze am livrat doar noi, iar în momentul de față suntem în Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj, Pitești, Craiova, Reghin, Mediaș, Brașov“, a precizat Daniel Ciolan, director general Solaris România

Publicitate

Cele 25 de troleibuze vor circula pe următoarele trasee:

– Linia 3: Valea Cetății – Stadionul Tineretului;

Publicitate

– Linia 7: Roman – Rulmentul;

– Linia 8: Saturn – Rulmentul;

– Linia 10: Valea Cetății – Triaj;

Publicitate

– Linia 33: Valea Cetății – Roman.

Date tehnice troleibuze

Troleibuzele au lungimea de 18 metri, articulate, cu o capacitate de 137 de călători, dintre care 42 pe scaune. Vor fi dotate cu sistem audio-video de informare a pasagerilor, cu sistem de urmărire prin GPS și anunțarea stației, sistem de numărare a pasagerilor, sistem de supraveghere video, sistem de aer condiționat, patru validatoare și prize USB pentru încărcarea telefoanelor și altor dispozitive mobile, wifi.

Publicitate

Vehiculele vor fi dotate cu un acumulator care oferă o autonomie de minim 5 kilometri, în lipsa contactului cu linia de electricitate, lucru ce le va permite să folosească energia din baterii în zonele în care nu există rețeaua electrică necesară. Troleibuzele oferă accesibilitate persoanelor cu handicap locomotor, prin înclinare laterală (spre dreapta). Articulația este controlată electronic, motorul având minimum 240 kW. Viteza maximă a fiecărui troleibuz poate fi de 75 km/h, dar fiecare vehicul va avea un limitator de viteză ajustabil (ASL) astfel încât să nu depășească viteza de 55 km/h.

Troleibuzele vor avea o durată de funcționare de minim 15 ani, din care 8 ani fără reparații generale. Motorul va beneficia de o garanție de minim 500.000 de km, iar bateriile au o durată de viață de minim 5 ani.

Primăria Brașov are semnate 3 contracte de achiziție pentru 60 de autobuze electrice produse de compania SOR Libchavy s.r.o., din Republica Cehă, cu lungimea de 12 metri și 8 metri.

Publicitate

Până în acest moment compania cehă a livrat 24 de autobuze electrice, 23 cu lungimea de 12 metri și unul cu lungimea de 8 metri, care a ajuns în Brașov chiar zilele acestea.

Autobuzele electrice circulă pe traseele: 9, 15, 22, 23B, 32, 34, 36, 53.

Autobuzul de 8 metri livrat în acest weekend va circula pe linia 50.

Autobuze hibrid – 10 autobuze cu lungimea de 12 metri

Sunt în procedură de achiziție: Municipalitatea a finalizat evaluarea financiară și așteaptă validarea de către A.N.A.P. (Agenția Națională pentru Achiziții Publice) a procesului verbal de evaluare, după care putem solicita documentele DUAE (Document Unic de Achiziție Europeană), pentru ca la începutul lunii viitoare să putem semna contractul de achiziție.

Troleibuze Solaris – 26 de troleibuze cu lungimea de 18 metri

Acestea au fost livrate și circulă pe liniile 1, 2, 6 şi 31.

Autobuze electrice – 12 autobuze cu lungimea de 18 metri, articulate

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a reluat licitația, termenul de depunere a ofertelor a fost 15 decembrie. Cele 12 autobuze vor circula pe linia 5.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Administrație

Aproape 15 milioane de lei este bugetul Spitalului Judeţean în acest an. 10 milioane sunt pentru achiziţii de aparatură medicală şi dotări IT

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, cea mai importantă instituţie medicală a judeţului, aflată în prima linie a combaterii pandemiei, dispune în acest an de un buget însemnat, care va fi utilizat în cea mai mare parte pentru reparaţii şi investiţii în infrastructura de sănătate.

În urma solicitărilor fundamentate pe care echipa managerială a spitalului, condusă de dr. Călin Cobelschi, le-a transmis administraţiei judeţene, în bugetul Consiliului Judeţean Braşov pe anul 2021, recent aprobat, Spitalului Judeţean i-a fost alocată suma de 14.902.000 de lei.

Publicitate

Din acest total, 9.962.000 de lei sunt destinate cheltuielilor de capital care includ achiziţii de aparatură medicală, dotări IT şi realizarea documentelor de proiectare pentru viitoare investiţii. Suma de 4.622.000 de lei urmează să fie utilizată pentru reparaţiile curente, iar diferenţa de 318.000 de lei reprezintă totalul stimulentelor salariale de care va beneficia personalul medical al spitalului în 2021.

În planurile conducerii SCJU Braşov privind cheltuielile de capital sunt incluse achiziţii de echipamente, precum: monitoare de funcţii vitale, defibrilatoare, trusă de chirurgie otologică, freză otologică şi microscop chirurgical, ecograf 3D/4D de ultimă generaţie cu doppler vascular şi transcranian, tărgi hidraulice pentru resuscitare, tărgi universare pentru investigaţii, tratament de urgenţă şi transport, sistem electromiograf și masă de operaţii ortopedice. De asemenea, sunt planificate implementarea unui sistem complet de supraveghere video pentru toate corpurile Spitalului Judeţean, achiziţia a unor sisteme de detecţie şi semnalizare a incendiilor pentru Staţionarul Astra, clădirea veche Tractorul şi Laboratorul de Medicină Legală, precum a unui sistem de control acces la un etaj al Staţionarului Central, dar şi automatizarea liftului.

Publicitate

În ceea ce priveşte documentele de proiectare care vor fi realizate în acest an, amintim: documentație DALI pentru proiectarea modificării clădirii Staționarului Astra (arhitectură, rezistenţă, instalaţii), întocmirea şi obţinerea avizului de securitate la incendiu; servicii de proiectare pentru sistematizarea verticală, refacerea copertinelor şi a împrejmuirii, reabilitarea iluminatului public şi realizarea parcărilor în curtea Spitalului Judeţean; documentație DALI de securitate la incendiu pentru Staţionarul Tractorul şi obţinerea autorizaţiei ISU.

La capitolul reparaţii curente finanţate din bugetul CJ, pe parcursul acestui an în Staţionarul Central vor fi realizate lucrări de înlocuire a tâmplăriei PVC la secţia ATI, amenajarea spaţiului de radiologie şi a spaţiului pentru computer-tomograf, precum şi reparaţii la corpul A, dar şi lucrări de alimentare electrică în corpul nou al Unității de Primiri Urgențe. De asemenea, va fi înlocuită tâmplăria la farmacia şi saloanele din Staţionarul Astra, vor fi construite fundaţia şi pereţii pentru amplasarea stocatorului oxigen (tot la Astra), iar la Tractorul va fi transferat şi pus în funcţiune postul de transformare, va fi montat grupul generator şi vor fi refăcute băile.

Pe lângă sumele repartizate din bugetul propriu al judeţului, Spitalul Clinic Județean de Urgență beneficiază de investiţiile cu fonduri europene realizate prin intermediul a două proiecte implementate de CJ Braşov în cadrul Axei 8 – Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale a Programului Operaţional Regional 2014-2020. Astfel, pentru echipamentele și aparatura medicală necesare Ambulatoriului Integrat au fost atrase 10,6 milioane de lei, iar pentru dotările destinate noii UPU, 6,7 milioane de lei.

Publicitate

Cu fondurile accesate de la UE au fost deja cumpărate o mare parte din echipamentele complexe, aparatura medicală de înaltă performanță şi obiectele de mobilier prevăzute în contractele de finanţare. Practic, dotarea cabinetelor din Ambulatoriu şi a Unităţii de Primiri Urgenţe este realizată în acest an, o parte din aparatură fiind deja livrată, instalată şi pusă în funcţiune.

Tot din fonduri europene, respectiv din proiectul „Gestionarea crizei sanitare COVID 19 în Judeţul Braşov” accesat de CJ Braşov în cadrul POIM, Spitalului Judeţean îi revine în acest an suma de 14.536.510 lei pentru echipamentele aferente secției modulare de ATI-COVID, construită și pusă în funcțiune anul trecut.

Două sunt, însă, cele mai aşteptate investiţii care în perioada următoare vor fi recepţionate şi date în folosinţă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. Este vorba despre extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe, realizată printr-un proiect în valoare de 14,9 milioane de lei pe care Ministerul Sănătăţii l-a realizat cu finanţare de la Banca Mondială, lucrare coroborată cu reabilitarea Corpului B din cadrul Staţionarului Central. Această reabilitare, în valoare de 24,3 milioane de lei, în urma căreia clădirea principală a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă este adusă la nivelul existent în Uniunea Europeană, a fost iniţiată de administraţia judeţeană din fonduri proprii şi ulterior predată Companiei Naţionale de Investiţii, care şi-a asumat atât finanţarea, cât şi partea de implementare.

Publicitate

În paralel cu șantierele amintite, sunt în desfăşurare lucrări de reabilitare şi igenizare la Corpul A, finanţate tot cu fonduri alocate de CJ Braşov. Intenţia conducerii spitalului este ca aceste trei lucrări ample să fie încheiate concomitent, astfel încât în cel mai scurt timp să fie reluată activitatea normală în clădirea principală a unității spitalicești.

„Continuăm investiţiile la Spitalul Judeţean Braşov. Independent de pandemia cu care ne confruntăm de mai bine de un an, avem datoria să asigurăm tuturor pacienţilor din judeţul Braşov, dar şi celor din judeţele limitrofe condiții optime pentru investigații medicale şi tratament, precum şi o cazare cât mai bună în saloane. Acesta este dezideratul nostru şi pentru această idee luptăm. Vrem să punem la dispoziţia pacienţilor o infrastructură spitalicească modernă, deservită de un personal medical la cel mai înalt nivel de competenţă profesională. Din punctul de vedere al îmbunătăţirii infrastructurii de sănătate, graţie colaborării cu administraţia judeţeană am reuşit să ne îndeplinim obiectivele, astfel încât în acest an să ducem la bun sfârşit proiecte de investiţii fără precedent, care cu siguranţă vor schimba faţa instituţiei noastre”, a declarat managerul SCJU Braşov, dr. Călin Cobelschi.

Dr. Cobelschi a adus în atenţie problema personalului medical insuficient, susţinând că „ne confruntăm cu un deficit de medici, asistente, infirmiere şi brancardieri, în special pe partea de ATI, apărut odată cu funcţionalizarea secţiei modulare de ATI-COVID”.

Publicitate

„Din păcate, oricâte eforturi am făcut până în prezent, nu am reuşit, cel puţin deocamdată, să completăm schema de personal, astfel încât să punem în funcţiune şi Compartimentul ATI de la Tractorul, pe care l-am amenajat și dotat la sfârșitul anului trecut. Ne propunem ca după relocarea secţiilor în Staţionarul Tractorul, pe care o preconizăm pentru luna iunie a acestui an, Compartimentul ATI să deservească secţiile de Urologie, ORL, Oftalmologie, Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Cardiologie, Medicină Internă, Nefrologie şi Dializă, precum şi încă două săli de operaţie pe care urmează să le deschidem, pe lângă cele două deja existente. Sperăm ca odată cu încheierea pandemiei, să revenim la activitatea normală, iar modularul să fie inclus în Secţia ATI non-COVID a Spitalului Judeţean. Astfel, pe partea de ATI dorim să funcţionăm cu 25 de paturi în modular, 23 de paturi la etajul doi al Staţionarului Central şi 19 paturi la Tractorul”, a completat managerul SCJU Braşov.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, a menţionat că cel mai important spital al judeţului nostru reprezintă un model în ceea ce priveşte managementul sanitar, fapt dovedit prin modul organizat şi pragmatic în care au fost gestionate proiectele investiţionale mai ales în ultimul an, marcat de criza sanitară.

„Spitalul Judeţean este o adevărată uzină care trebuie să funcţioneze în condiţii optime, indiferent de situaţiile dificile care pot interveni în societate. Felicit echipa managerială pentru modul în care a gestionat, într-o perioadă grea, atât construirea şi dotarea secţiei modulare ATI-COVID, cât şi celelalte şantiere: extinderea UPU, reabilitarea Corpului B şi a Corpului A de la Staţionarul Central, iar la Staţionarul Tractorul, reabilitarea cabinetelor medicale din ambulator, instalarea stocatorului de oxigen, dotarea cu oxigen a tuturor paturilor, suplimentarea sălilor de operaţie, precum şi amenajarea şi dotarea Compartimentului ATI. Suntem alături de conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgență Brașov şi susţinem proiectele pe care domnul manager şi întreaga echipă din Comitetul Director ni le-au propus. Acestea se regăsesc pe lista de investiţii finanţaţe de Consiliul Judeţean în acest an”, a menţionat șeful executivului județean.

În bugetul pe anul 2021, Consiliul Județean Brașov a alocat fonduri record pentru cele şase spitale din subordine. Este vorba despre un total de 112.540.000 de lei, din care 41.031.000 de lei reprezintă sume din bugetul propriu al județului și 71.509.000 de lei sunt bani atrași din fonduri europene nerambursabile. Din totalul finanțărilor nerambursabile, 33.632.000 de lei au fost accesate de CJ Brașov în cadrul proiectului „Gestionarea crizei sanitare COVID 19 în Judeţul Braşov”, prin intermediul căruia unitățile spitalicești de interes județean decontează în acest an o parte însemnată din cheltuielile generate de pandemie.

Publicitate
Citește mai mult

Administrație

Acord de mediu. FIN-ECO poate depozita deşeuri în cea de-a patra celulă a rampei de gunoi de la marginea Brașovului. Compania va avea o capacitate de preluare a deşeurilor pentru următorii 6 ani

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

FIN-ECO, dezvoltatorul şi administratorul Depozitului Ecologic Zonal Braşov, a primit autorizaţia pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase în cea de-a patra celulă din depozit, potrivit unui comunicat transmis, joi, de companie, care mai arată că noua celulă se întinde pe o suprafaţă de 2,4 hectare.

“Operatorul Depozitului Ecologic Zonal Braşov, FIN-ECO, anunţă autorizarea celei de-a patra Celule pentru deşeuri nepericuloase. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 2,4 hectare şi se estimează că va avea o capacitate de preluare a deşeurilor pentru următorii 6 ani. Investiţia aferentă construirii celei de-a patra celule s-a ridicat la peste 10 milioane de lei, sumă asigurată din veniturile proprii ale operatorului”, a anunţat compania.

Publicitate

Autorizarea vine ca urmare a deciziei APM Braşov de emitere a acordului de mediu, la recomandarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Aceasta din urmă a comunicat public faptul că au fost îndeplinite toate condiţiile impuse de legislaţie şi a recomandat ca procedura de autorizare a noii celule să se desfăşoare simultan cu activitatea de depozitare.

“Toate acţiunile privind construcţia şi operaţionalizarea Celulei 4 au fost efectuate în termen şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Operatorul a realizat şi prezentat studiile de impact necesare emiterii acordului de mediu, documente care atestă că prin funcţionarea Depozitului Ecologic Zonal Braşov nu se <>”, se mai arată în comunicat.

Publicitate

Potrivit companiei, în prezent, Celula 3 a Depozitului Ecologic Zonal Braşov a atins un grad de umplere de aproximativ 99%, iar Celula 4 este pregătită pentru depozitare. “ În aceste condiţii şi în contextul în care supraîncărcarea Celulei 3 poate reprezenta un risc pentru siguranţa angajaţilor depozitului şi poate duce la incidente de mediu în măsură să polueze sau să aducă prejudicii comunităţilor din vecinătate, FIN-ECO S.A. urmează să decidă suspendarea activităţii de depozitare a deşeurilor în Celula 3 şi deschiderea Celulei 4”, se mai arată în comunicat.

Depozitul ecologic zonal Braşov de deşeuri nepericuloase a fost construit în anul 2002, din fondurile proprii ale FIN-ECO. Acordul de mediu a fost emis pentru 6 celule cu o capacitate totală de depozitare de 11.230.000 metri cubi.

Publicitate
Citește mai mult

Administrație

După evenimentul din martie, CNAIR va amplasa plase ancorate şi bariere împotriva căderilor de roci pe DN 10, la Siriu, pentru a înăspri siguranța circulației

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Găsirea unei soluţii pentru ca traficul pe cel mai circulat drum care face legătura dintre Buzău şi Braşov să se desfăşoară în siguranţă reprezintă o urgenţă, mai ales după ce în urmă cu o lună o bucată imensă de stâncă s-a desprins de pe versant şi a blocat Drumul Naţional 10, timp de 5 zile. Despre necesitatea acestui fapt a atras atenţia şi senatorul PNL, Vlad Mircea Pufu, care, într-o interpelare către minsitrul Transporturilor, a cerut să fie luate măsuri urgente în zona Siriu şi cu o rezolvare pe termenul lung a problemelor de acolo. Astfel, la o lună după incidentul care a paralizat întreagă zonă Buzău-Braşov, vin şi primele răspunsuri cu privire la ce fac oficialii pentru remedierea unei probeleme despre care de altfel se ştie de ani buni. Cătălin Drulă a răspuns în scris senatorului PNL şi spune că se lucrează la o soluţie. În plus, oficialii din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţă care este soluţia pentru ca circulaţia pe Drumul Naţional 10, la Siriu, să devină sigură.

Pe 18 martie 2021, o tragedie pe DN10 a fost evitată doar printr-o minune . Atunci, un bloc uriaş de stâncă desprins de pe versant au blocat circulaţia pe Drumul Naţional 10, la Siriu. Timp de cinci zile, traficul a fost oprit, iar din 22 martie, după degajarea părţii carosabile blocate de căderile de piatră, circulaţia a fost reluată însă se desfăşoară pe o singură bandă, banda cea mai îndepărtată de versant.

Publicitate

CNAIR anunţa pe 22 martie 2021: „Pentru asigurarea circulaţiei rutiere în condiţii de siguranţă în zonele predispuse căderilor de bolovani, arbori şi blocuri de stâncă pe sectorul de drum de la km 79+550 la km 87+300 s-a dispus împărţirea acestui sector în două subsectoare ce vor fi semaforizate individual astfel circulaţia desfăşurându-se pe o singură bandă, banda cea mai îndepărtată de versant. Astfel circulaţia se va desfăşura alternativ pentru ambele sensuri prin semaforizare, presemnalizare şi semnalizare”.

Totuşi, reluarea tarficului nu reprezintă şi rezolvarea problemelor care au dus la căderile masive de piatră, fapt sesizat de senatorul PNL Mircea Vlad Pufu şi ministrului Transporturilor într-o interpelare făcută imediat după producerea incidentului de la Siriu.

Publicitate

Mircea Vlad Pufu, senator PNL, a cerut: „Ultimul accident din seria celor de pe Drumul Naţional 10, Buzău-Braşov, produs săptămâna trecută, putea duce la o tragedie având în vedere dimensiunea blocurilor de stâncă desprinse de pe versant. Pe data de 18 martie 2020, ora 00.30, circulaţia rutieră a fost înschisă. După cinci zile în care a fost închis, cel mai circulat drum dintre Buzău şi Braşov a fost redat traficului, alternativ, pe o singură bandă. Dar reluarea traficului nu înseamnă şi rezolvarea problemelor grave ale acestui traseu intens circulat inclusiv de turişti. Problema siguranţei pe acest drum naţional rămâne totuşi în grija Ministerului Transporturilor. Este motivul pentru care vă rog să precizaţi ce soluţii pentru protejarea participanţilor la traficul din zonă se au în vedere în viitor?”.

În urmă cu câteva zile, a venit şi răspunsul ministrului Transportului care a anunţat că a fost făcută o expertiză tehnică în zonă şi că după avizarea documentului se va trece la procedura de achiziţie pentru proiectare.

Răspunsul semnat de ministrul Cătălin Drulă interpelării făcute de senatorul Mircea Vlad Pufu este: „Documentaţia pentru Servicii de Expertiză tehnică «Punere în siguranţă drum naţional DN 10, sector km 79+650 – 80+150 dreapta si km 80+891-80+962 dreapta pentru diminuarea riscului de blocare a acestuia ca urmare a caderii stancilor de pe versantii adiacenţi» a fost predată de către contractant, urmând a fi analizată şi avizată în Consiliul Tehnico-Economic. După avizarea în Consiliul Tehnico-Economic din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti se va demara procedura de achiziţie pentru Proiectare. În cadrul expertizei de mai sus a fost cuprins un sector mai lung cuprins între km 73+100 – km 94+800 care include şi zona afectată în data zilei de 18 martie 2021 de la km 87+200”.

Publicitate

Expertiza despre care vorbeşte Cătălin Drulă a fost cerută de CNAIR din 17 februarie 2021 şi a avut ca termen de finalizare 27 martie.

„Soluţia în principiu va fi amplasarea de plase ancorate şi bariere împotriva căderilor de roci (blocuri de piatră) pe zona afectată . Suprafaţa fiind de aproximativ 16.000 metri pătraţi”, au anunţat oficialii CNAIR.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>