Paște unificat, în România. O înaltă față bisericească vrea ca ortodocșii, catolicii și protestanții să sărbătorească Învierea în același timp. Ce reacții a stârnit această idee

Una dintre cele mai influente voci din Biserica Ortodoxă Română vrea să unifice Paștele. Mitropolitul Clujului a declarat că își dorește ca ortodocșii, catolicii și protestanții să sărbătorească Învierea Domnului în același timp. În vreme ce unii preoți, dar și enoriași văd de bun augur o astfel de schimbare, unele înalte fețe bisericești se opun vehement acestei propuneri.

Potrivit observatornews.ro, ideea a pornit de la fostul ambasador al României la Vatican, Teodor Baconschi, sprijinit de filologul Adrian Papahagi. Apropiaţi de Biserica Ortodoxă Română, cei doi oameni de cultură cer schimbare datei sărbătorii pascale. Actualul calcul, din calendarul iulian, este catalogat de ei o relicvă a Războiului Rece şi un decalaj supărător pentru mulţi români are locuiesc în Occident. Lor li s-a alăturat astăzi Mitropolitul Clujului.

„Ar fi minunat dacă s-ar reuşi lucrul acesta, să se treacă pe stil nou și cu sărbătorile pascale pentru că celelalte sărbători cu dată fixă le ținem pe stil nou, și Crăciunul. Chiar dacă am sărbători pe stil nou și am fi în comuniune cu țările din apus, sfânta lumină tot ar coborî datorită credinței noastre”, a declarat IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul Clujului, citat de aceeași sursă.

Unul dintre înalții prelați care se opune vehement acestei idei este arhiepiscopul Tomisului, Teodosie. El spune că nicio religie din lume nu are lumina sfântă care, conform preoților ortodocși, ar coborî din ceruri, chiar în noaptea de Înviere.

„Au catolicii sfânta lumina? N-au. Au alții? N-au. Toți se adună la lumina ortodocșilor. Nu îndrăznesc să vină că e greu la ortodocși, sunt posturi mari, metanii, aspre, au lumina materială. Lumina care coboară la noi e realitate, nu simbol”, a spus IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei nu exclude varianta celebrării Învierii la comun, despre care bisericile creştine vorbesc de mii de ani. Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc.

Disputa va fi tranşată după întrunirea Sinodului pan-ortodox, adică a tuturor liderilor biericilor ortodoxe. Ultima a avut loc acum şapte ani, după mai bine de un mileniu de întreruperi. În prezent, data Pastelui Ortodox se schimbă anual. Trebuia să cadă în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară şi musai după Paştele evreilor.

„Nu trebuie să existe diferențe între lumina de la catedrala patriarhală și lumina din orice cătun în care trăiesc oameni frumoși și credincioși. Este un timp în care noi înșine trebuie să dăm dovadă de mai multă sobrietate, decentă, căldură, în comunicarea și relația cu ceilalți, mai multă iertare, se intensifica postul de a ne deschide lăuntric spre celălalt, cu minusculă- aproapele nostru, spre celălalt, cu majusculă – Mântuitorul Cristos”, spune Vasile Bănescu, purtător de cuvânt BOR.

Lumina Sfântă va ajunge de la Ierusalim la Bucureşti sâmbătă, în jurul orei 18.30. Candelă adusă de Arhimandritul Teofil va ajunge pe colină bucuriei, unde va fi întâmpinată de Patriarhul Daniel. Iar de la ora 24, focul sfânt va fi împărțit tuturor credincioşilor de la slujbă. Lumina care aduce vestea Învierii va ajunge apoi, în fiecare parohie din ţară.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar celălalt cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).