Parlamentul European vrea să impună reguli mai stricte pentru limitarea poluării. Ce soluții propun aleșii

Poluare devine una dintre cele mai mari probleme cu care umanitatea se confruntă, iar autoritățile pare că nu reușesc să găsească soluții concrete pentru a stopa acest fenomen. Parlamentul European vrea să impună reguli mai stricte pentru a limita poluarea și pentru a îmbunătăți calitatea aerului în statele membre.

Potrivit presshub.ro, Parlamentul European susține obiective mai stricte decât cele din propunerea inițială a Comisiei pentru câțiva poluanți, inclusiv particulele fine (PM2.5, PM10) dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) și ozonul (O3), pentru a asigura un aer respirabil în UE și care să nu dăuneze ecosistemelor naturale sau biodiversităţii. Obiectivele propuse de Comisie ar trebui să fie considerate doar ținte intermediare și să fie atinse până cel târziu în 2030.

Noile reguli ar asigura că în UE calitatea aerului nu este dăunătoare sănătății umane, ecosistemelor naturale și biodiversității și ar alinia regulile UE la cele mai recente Orientări privind calitatea aerului ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Textul subliniază necesitatea creșterii numărului de puncte de prelevare a calității aerului. În zonele urbane, ar trebui să existe cel puțin un supersite de monitorizare la două milioane de locuitori care să reprezinte expunerea populației urbane generale.

În locurile în care este probabil să apară concentrații mari de particule ultrafine (UFP), carbon negru, mercur și amoniac (NH3), ar trebui să existe un punct de prelevare la un milion de locuitori, mai mare decât cel propus inițial de Comisie unul la cinci milioane și apoi numai pentru UFP.

Deputații europeni doresc să armonizeze indicii de calitate a aerului fragmentați și neintuitivi în prezent în UE. Indicii trebuie să fie comparabili, clari și disponibili public, cu actualizări orare, astfel încât cetățenii să se poată proteja în timpul nivelurilor ridicate de poluare a aerului (și înainte ca pragurile de alertă obligatorii să fie atinse).

Acestea trebuie să fie însoțite de informații despre simptomele asociate cu vârfurile de poluare a aerului și riscurile asociate pentru sănătate pentru fiecare poluant, inclusiv informații adaptate grupurilor vulnerabile. Parlamentul European dorește, de asemenea, ca cetățenii a căror sănătate este afectată să aibă un drept mai puternic la despăgubiri atunci când noile reguli sunt încălcate.

Deputații propun ca, pe lângă planurile de calitate a aerului, care sunt necesare atunci când țările UE depășesc limitele, toate statele membre ar trebui să creeze și foi de parcurs pentru calitatea aerului care să stabilească măsuri pe termen scurt și lung pentru a respecta noile valori limită.

Noua directivă reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății. Conform Agenției Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului, a declarat europarlamentarul român.

Legislația propune limite mai stricte, care, dacă sunt depășite, deschid dreptul de a merge în instanță pentru persoanele afectate dar și pentru ONG-uri. De asemenea, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depășirilor limitelor calității aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităților care nu au luat măsuri. Noua directivă impune autorităților să fixeze aparate de măsurat calitatea aerului în locurile cele mai circulate.

Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.

Întregul articol poate fi citi AICI.