Connect with us
Publicitate

Economic

Pactul pentru muncă, proiectul care ar putea schimba radical piaţa muncii din România

Avatar

Publicat

pe

România are nevoie de un restart solid, de reforme structurale coerente și cu viziune, susţin reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la dezbaterile organizate pe parcursul celor doi ani în marile centre universitare, din ţară, precum Iași, Cluj-Napoca, București, Timișoara, Braşov, Constanţa.

Creşterea calităţii vieţii, unitate patronală, consens social și politic pentru o piață a forței de muncă eficientă, corelarea sistemului de învăţământ cu necesităţile pieţei muncii, o legislaţie predictibilă și favorabilă noilor investiții pentru crearea de noi locuri de muncă, învățământ performant adaptat la nevoile reale ale economiei, nevoia de infrastructură și debirocratizare prin digitalizare, investiții în toate domeniile prioritare (infrastructură, educație, sănătate), reintroducerea unităţilor protejate – sunt priorităţile principale ale reconstrucţiei economiei românești, soluţii oferite şi discutate în timpul dezbaterilor, de aproape două sute de antreprenori, manageri ai marilor companii naţionale şi multinaţionale, mediul academic, sindicate, societatea civilă, specialişti în legislaţia muncii şi fiscalitate, educaţie, economie, etc.

„Trebuie reduse decalajele între generaţii, regiuni ale ţării, mediul rural şi cel urban”

Publicitate

Protejarea resursei umane ar trebui să fie principala prioritate a oricărui guvern, susţine Cristina Chiriac (foto), preşedintele CONAF. „Prin procesul de privatizare a marilor companii de stat, de-a lungul timpului, s-au pierdut peste un milion de locuri de muncă. La acestea adăugăm efectele sociale din ultima perioadă, peste un milion de locuri de muncă în pericol şi un declin al populației școlare din ‘90 și până în prezent de  peste 1.500.000 de elevi şi şcolari, conform datelor INS, şi astfel se conturează un tablou care evidențiază vulnerabilitățile sociale şi economice ale României: migrația forței de muncă, declinul ratei natalității şi slaba corelare a sistemului educaţional cu necesităţile economiei românești!

Ca urmare, este impetuos necesar să fie adoptate măsuri urgente pentru a reduce decalajele: între generaţii, regiuni ale țării, mediul rural și cel urban și nu în ultimul rând între mediul universitar și profesional. Trebuie să lucrăm împreună cu toți factorii decizionali la o strategie pe termen mediu care să cuprindă măsurile identificate de mediul antreprenorial prin intermediul conferinţelor Pactul pentru Muncă, astfel încât împreună, să contribuim la un cadru economic viabil pentru un nivel de trai ridicat, o rată a șomajului în scădere, locuri de muncă bine plătite şi, evident, o nouă politică fiscală adaptabilă realităților economice actuale”.

Publicitate

Necesitatea digitalizării operaţiunilor

Peter Rudolf Zeilinger, reprezentantul FPPG, propune o serie de măsuri punctuale: „Trebuie să conștientizăm că trecem printr-o criză economică, cauzată de criza sanitară. Perioada de stare de urgență ne-a arătat cât de importantă este digitalizarea. Cu atât mai mult avem nevoie de digitalizare, pentru creșterea competitivității economiei românești. Ca reprezentant al industriei de petrol și gaze pot spune că trebuie digitalizate operațiunile offshore, dar mai important este să digitalizăm operațiunile onshore! Ne referim la tehnologii precum <<Cloud>>, <<Big Data>> şi <<Cloud Computing>> etc.

Prin limitarea accesului la digitalizare al companiilor şi autorităților din industria petrolieră, acestea sunt dezavantajate în competiția pentru capital față de alte industrii din regiune sau piața globală. Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informației este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producției. De asemenea, majoritatea furnizorilor de soluții specifice industriei oferă soluții numai în Cloud, soluțiile curente, instalate local, urmând să iasă din mentenanță și din oferta de servicii. Dar, toate acestea se pot realiza doar prin actualizarea cadrului legislativ la progresul tehnologic”.

Publicitate

„Orice om trebuie să aibă un venit decent”

Ludovic Orban, prim-ministrul României, a prezentat în cadrul conferinţei, câteva dintre măsurile pe care Guvernul le pregăteşte: „Deși legislația prevede consultări, nu au existat consultări și dezbateri reale între mediul de afaceri și cel academic sau administrativ. De exemplu, pentru stabilirea cifrei de școlarizare sunt necesare consultări între mediul de afaceri și autoritățile locale, dar acestea au fost mai mult formale. Sprijinim orice formă de dialog și parteneriat între mediul privat și instituțiile de învățământ, de exemplu în ceea ce privește sistemul dual.

Să nu uităm că avem un proverb <<Meseria e brățară de aur>>, de aceea consider că orice om ar trebui să aibă un venit decent. Sprijinim și mecanismele de învățare continuă: training, recalificări etc. În bugetul comunitar 2021 – 2027 sunt fonduri importante și instrumente pentru companii, tocmai pentru asigurarea acestui sistem de învățare continuă și de adaptare la noile cerințe ale pieței muncii. Să nu uităm că lumea are o evoluție dinamică, dispar meserii, apar altele noi. Trebuie să adaptăm sistemul de învățământ la noile cerințe; trebuie să racordăm sistemul educațional la cererile pieței muncii”.

Publicitate

Mihai Matei, președinte ANIS, membru al Consiliului Director CONCORDIA a precizat în cadrul discuţiilor că secolul acesta este unul al tehnologiei şi că o să aibă de câştigat cei care investesc în el.  „Cred că există două zone de investiţii majore: una este digitalizarea şi-a doua este educaţia. Avem o criză uriaşă a forţei de muncă în IT&C. Separat de asta, în momentul acesta, aproximativ 20% dintre elevii cu vârsta de liceu din ţara asta nu merg la liceu, din motive de sărăcie. Noi trebuie să luăm copiii ăştia şi să-i punem în şcoală. Fără astfel de măsuri nu putem vorbi despre educaţie”.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea
Publicitate
Publicitate

De Interes

>