Connect with us
Publicitate

Eveniment

Oraşul acoperit de doliu într-o clipă. 1983, explozia de la fabrica de arme Zărnești – 37 de morţi şi 300 de răniţi, șterși din istorie de comuniști. „Dacă explodau toate bombele, ar fi ras Zărnești și Râșnov de pe faţa pământului”

Publicat

pe

5 mai 1983. Ora 12.37. La Zărneşti, judeţul Braşov, totul în jur a început să se zboare în aer. Clipele de groază parcă erau filmate cu încetinitorul – fabrica de bombe de la Zărneşti a explodat.

Publicitate

Explozia urmată de flăcări violente a pulverizat totul: oameni, ziduri, utilaje. Un nor imens de praf s-a ridicat şi a acoperit totul. Nu vorbim despre un bombardament, ci despre o explozie cumplită. 37 de morţi, peste 300 de răniţi – un bilanţ pe care îl ştiu doar cei care au supravieţuit acelui moment.

Au cărat cu mâinile goale muniţia activă

Două secţii au fost dezintegrate în urma exploziei. În locul lor, au rămas două cratere adânci. Sute de muncitori se îndreptau îngroziţi spre porţile uzinei ca să se salveze. Aveau feţele acoperite cu cenuşă şi praf. Câteva zeci de muncitori au rămas pe „câmpul de luptă“. Au fost eroi, neştiuţi, care s-au gândit că dacă explodează depozitul cu muniţie, „acasă“ nu mai există, scria Adevarul în 2015.

Publicitate

Dacă explodau toate bombele care erau în fabrică, spun unii, ar fi ras de pe faţa pământului nu doar oraşul Zărneşti, ci şi Râşnovul şi chiar şi Braşovul ar fi avut de suferit.

„Nu toţi au fugit. Unii au alergat şi au luat muniţia activă cu mâinile goale şi o cărau să o ducă cât mai departe. Au încărcat o garnitură de tren şi au trimis-o din uzină. Nu cred că cineva poate să-şi imagineze ce a fost acolo. Erau şine de cale ferată contorsionate care au fost aruncate prin aer la 2-300 de metri“, povestea Ioan Popa, unul dintre angajaţii fabricii la acea vreme, pentru newsbv.ro.

Salvările nu făceau faţă

Maşinile de ambulanţă au fost trimise de la spitalul din Zărneşti la fabrică fără să se ştie ce s-a întâmplat. Explozia care zguduise din temelii oraşul i-a alarmat pe toţi. Se făceau curse non stop. Oamenii se ajutau ei între ei cum puteau.

„La intrare în grupul unde a avut loc deflagraţia erau oameni morţi puşi pe niste targi improvizate, iar in locul unde au fost cele doua ateliere erau doua gropi imense. Una era cam un sfert plina cu apa, darâmături si resturi umane erau împăţtiate peste tot. Plutele înalte erau pline cu resturi de haine aruncate de explozie, iar pe linia ferata lânga atelier erau niste vagoane pline cu munitie si cu rachete. Am inteles ca mecanicul locomotivei fugise, iar directorul general al fabricii, ing. Potec, a reusit sa scoata locomotiva cu vagoane afara, altfel dezastrul era de proportie foarte mare. Eu lucram atunci la sectia de biciclete, iar dupa explozie s-au facut grupuri de muncitori care erau mai rezistenti la socuri si am mers la fata locului sa dam o mâna de ajutor. O placa de la o presa, cam de vreo 30 kg, a fost aruncata cam 800 m şi ingropata in pamânt trei sferturi din cauza suflului. Multi angajati care au scapat au fugit desculti, unii ajungând prin Brasov desculti si cu hainele arse. Au fugit de frica cu maşini de ocazie. Retin ca in timpul primei explozii directorul striga sa parasim Tohanul că va fi cumplit. Sunt multe de spus, multi de la alte sectii au fost taiati de cioburile de la geamurile care s-au prabusit peste ei”, spunea Ianosi Mihai pentru Adevarul.

Publicitate

„Pe vremea aia, eu eram la cursuri, la liceul aflat chiar lângă uzină. Când a avut loc explozia, geamurile au fost pulverizate. Ne-au scos rapid pe toţi pe terenul de sport. Se vedeau flăcările şi fumul din uzină. Lumea ieşea puhoi pe poartă. Veniseră şi salvările. În cele din urmă pe noi ne-au trimis acasă“, îşi aminteşte Ion Groza, care ulterior şi el s-a angajat la fabrică.

Tragedia de la Zărneşti a fost trecută sub tăcere de comunişti

Vorbim despre eroi, trecuţi în anonimat de autorităţile comuniste, care au interzis publicarea vreunei informaţii despre acest eveniment. Totul era strict secret. „6 Martie“ Zărneşti era o fabrică unde se fabricau motorete Mobra şi biciclete Pegas, nu bombe şi rachete.

Oficiosul judeţean „Drum Nou” a publicat a doua zi un amplu reportaj despre vizita unui oficial chinez în România. Zilele următoare a trecut la chestiuni mult mai arzătoare: campania agricolă şi cifrele de producţie care trebuie atinse conform planurilor cincinale impuse de liderii PCR.

„6 Martie“, cum a fost botezată fabrica, marca data instaurării Guvernului dr. Petru Groza, sub presiunea militară sovietică, iar Regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim ministru. Acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deţinute de comunişti).

Citește continuarea pe Adevarul.ro

Publicitate
Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes