Connect with us
Publicitate

Economic

O făgărășeancă a ajuns să câștige zeci de mii de euro din producția de zacuscă, dulceață și sosuri sub brandul GourmeTradiţional. Doar anul trecut afacerea i-a adus venituri de 34.000 euro

Avatar

Publicat

pe

Anul trecut, antreprenoarea a investit 38.000 de euro în amenajarea bucătăriei, o parte din bani reprezentând finanţare europeană.

Publicitate

Daniela Graura are mai bine de 26 de ani de experienţă în in­dus­tria HoReCa, iar acum 10 ani şi-a extins activitatea cu GourmeTradiţional, un brand sub care produce şi vinde borcane de zacuscă, dulceaţă şi sosuri, toate preparate în Făgăraș, scrie Ziarul Financiar.

„Avem şi alte activităţi în domeniul ospi­ta­lităţii, adică un restaurant (Casa Terra) şi o divi­zie de catering (Gourmet Tour). Acum zece ani am început să facem borcane cu dul­ceaţă, zacuscă, chutney (tip de sos – n. red.), adică ceea ce se numeşte GourmeTra­di­ţio­nal. În 2020, am dezvoltat mai mult gama de produse“, a spus Daniela Graura la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Publicitate

Gama de produse GourmeTradiţional cu­prinde atât preparate dulci, precum siro­puri, gemuri şi dulceţuri, cât şi mai multe sortimente de zacuscă şi câteva produse menite să însoţească brânzeturile.

„Atelierul se află în Făgăraş. Am in­­vestit anul trecut într-o bucătărie mo­­bilă, printr-un proiect de fi­nan­ţare. Investiţia a fost de 38.000 de euro – par­ţial fonduri europe­ne, parţial con­tri­buţia noastră.“

Publicitate

Fructele şi legumele provin de la culti­va­tori din zona Făgăraşu­lui. Ele sunt cum­părate şi prelucrate de o echi­pă formată din circa 16 an­ga­jaţi perma­nenţi, cărora li se adau­gă, periodic, colabo­ra­tori. GourmeTra­di­ţio­nal a în­sem­nat în 2020 o cifră de afaceri de 34.000 de euro.

„Nu avem un site unde se pot plasa co­menzi şi nici nu ne gândim să facem. Asta nu ne împiedică totuşi să livrăm către clienţi care vând mai departe pe site-urile lor. Suntem de ase­menea prezenţi în băcănii din Bucureşti, precum Pain Plaisir, sau Braşov“, mai spune Daniela Graura. Comenzi se pot plasa şi tele­fonic sau pe adresa de e-mail a companiei.

Pentru 2021, planul fondatoarei GourmeTra­diţional este să dezvolte mai mult gama de produse, mizând mai degrabă pe diversitate decât pe cantitate.

Publicitate

În ceea ce priveşte preţurile, de pildă, sub brandul GourmeTradiţional, un borcan de dulceaţă din afine de pădure, la 250 de grame, costă 14,5 lei, iar un borcan de 300 de grame de zacuscă simplă cu vinete este 14 lei.

„Anul 2020 ne-a probat adaptabilitatea, creativitatea, capacitatea de a identifica noi pieţe pentru produsele noastre, o altă manieră de abordare în relaţia cu clienţii. S-a produs debutul unei legături directe între producători, grupuri de producători şi consumatori“, remarcă Daniela Graura.

Ea are în derulare de asemenea o investiţie începută în 2019 într-un centru de gastronomie, unde vrea să dezvolte partea de cercetare şi creaţie de produse noi. Centrul va fi şi gazdă pentru pasionaţii de gastronomie.

Publicitate
Publicitate
1 Comentariu
  • Avatar daniel spune:

    povesti la gura sobei.o tanara face bla bla si are profit de zeci de mii de euro.daca ar fi asa usor sa incepi o afacere in Romania,am fi cu totii patroni.cati au idee ce taxe si impozite se platesc la stat pentru un angajat ?

  • Economic

    Investigație la Avicod Codlea. Consiliul Concurenței suspectează formarea unui cartel

    Redactia

    Publicat

    pe

    Consiliul Concurenței investighează un posibil comportament anticoncurențial al mai multor companii care produc sau vând carne de pasăre. Acestea s-ar fi înțeles pentru a limita oferta de produse, astfel încât prețurile să crească.

    Publicitate

    Sunt vizate de anchetă: Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoș Vodă S.A., Avicod S.A., Agricola Internațional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L. și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

    Consiliul are indicii potrivit cărora UCPR ar fi facilitat anumite practici comerciale menite să ducă la scumpiri artificiale. Mai multe inspecții inopinate au avut loc la sediile companiilor suspectate, dar și la sediul Uniunii.

    Publicitate

    Verificările au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.

    În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

    Publicitate

    Anul trecut, Consiliul Concurenței a sancționat 90 de companii și asociații ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane de lei (82,7 milioane de euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

    Publicitate
    Citește mai mult

    Economic

    Deși capacitatea de cazare din România a crescut anul trecut, județul Brașov a înregistrat printre cele mai mari pierderi – minus 700 de locuri de cazare

    Redactia

    Publicat

    pe

    Capacitatea de cazare a crescut anul trecut cu peste 1.500 de locuri la nivel naţional faţă de anul 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În pofida anului dificil prin care turismul româ­nesc a trecut, ope­ratorii economici au continuat să îşi dezvolte businessurile şi astfel să adauge locuri de cazare. Cu toate acestea, creşterea capacităţii de cazare a înregistrat un avans mai mic faţă de anul 2019, când a existat un plus de peste 2.700 de locuri de cazare faţă de anul anterior, conform datelor INS citate de Ziarul Financiar.

    Publicitate

    Chiar dacă avansul este mai mic faţă de 2019, anul trecut 25 de judeţe şi-au crescut capa­citatea de cazare, pe când restul au înregistrat scăderi. Bucureşti, Braşov şi Cons­tanţa, care au avut anul trecut cei mai mulţi turişti, se numără printre judeţele ca­re anul trecut au înregistrat scăderi ale lo­cu­rilor de cazare, ceea ce arată faptul că ope­ratorii economici au hotărât să îşi în­chidă unităţile de cazare. Însă, judeţul unde au fost închise cele mai multe unităţi de cazare a fost Prahova, care a înregistrat cu 1.700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019, conform ZF.ro.

    Capacitatea unităţilor de cazare a ajuns anul trecut la peste 358.000 locuri de cazare la nivelul întregii ţări, pe când în anul 2019 capacitatea de cazare a fost de aproximativ 356.500 locuri, conform INS. Constanţa şi-a redus numărul capacităţii de cazare cu 598 de locuri de cazare, fiind pe primul loc în România în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Judeţul de la malul Mării Negre avea în 2020 o capacitate de 89.000 de locuri de cazare. Al doilea cel mai dez­voltat din punct de vedere al infrastructurii de cazare rămâne Braşovul, chiar dacă a avut cu 700 de locuri de cazare mai puţin faţă de 2019. Braşovul se află în al doilea an în care pierde din capacitatea de cazare, astfel că în 2019 a avut mai puţin cu 394 de locuri de cazare faţă de 2018.

    Publicitate

    La polul opus, cele mai puţine locuri de cazare se află în Vaslui, Călăraşi, Giurgiu şi Olt, care au sub 1.000 de locuri de cazare la nivelul fiecărui judeţ. Călăraşi şi Vaslui au pierdut anul trecut locuri de cazare, însă Giurgiu şi Olt au mai adăugat câte 8, respectiv 26 de locuri de cazare în 2020 faţă de 2019.

    Infrastructura hotelieră reprezintă o reală problemă pentru atragerea turiştilor străini, care de cele mai multe ori îşi doresc să găsească unităţi de cazare cu facilităţi şi condiţii la nivelul celor din marile hoteluri. Fără o dezvoltare a infrastructurii hoteliere, numărul turiştilor străini nu va putea creşte considerabil în anii următori. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au anunţat noi investiţii în zona hotelieră, însă multe dintre acestea sunt concentrate în marile oraşe, iar multe staţiuni turistice din ţară duc lipsă de astfel de investiţii.

    Publicitate

    Anul 2020 a pus în aşteptare multe investiţii, dar şi deschideri de hoteluri, ca urmare a crizei pandemice, însă dacă lucrurile vor începe să îşi revină la normal, proprietarii de hoteluri sunt decişi ca anul acesta să pornească activitatea în noile hoteluri.

    Doar câteva judeţe din ţară pun la dispoziţia turiştilor unităţi sub branduri internaţionale, gradul de afiliere la lanţuri internaţionale fiind mic faţă de cel din ţările din regiune. România continuă să fie codaşă la turism în regiune, în condiţiile în care numărul de sosiri şi înnoptări este sub cel al ţărilor vecine.

    Date INS prelucrate de ZF.ro

    Publicitate
    Citește mai mult

    Economic

    Compania Naţională de Investiţii se reorganizează şi face 135 de angajări pentru a derula noi proiecte de dezvoltare cu fonduri europene

    Redactia Brasov

    Publicat

    pe

    Compania Naţională de Investiţii (CNI), societate comercială în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Lucărilor Publice, va fi reorganizată şi va angaja aproximativ 135 de persoane pentru a derula noi proiecte cu fonduri europene, potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

    Publicitate

    CNI explică angajarea personalului suplimentar şi creşterea cheltuielilor cu salariile – cu 227% faţă de nivelul bugetat în 2020 – prin numărul tot mai mare de obiective de investiţii pe care le derulează, din iulie 2020 şi până în prezent fiind depuse peste 3.000 de solicitări noi pentru diverse tipuri de lucrări în domeniul construcţiilor.

    Lucrări pentru şcoli şi spitale, drumuri şi canalizare

    Astfel, în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, au fost incluse subprograme noi care se referă la lucrări pentru şcoli, spitale, drumuri şi canalizare.

    Publicitate

    Această majorare de personal este determinată de modificările aduse la ordonanța privind înființarea CNI SA, respectiv includerea în PNCIPS a unor subprograme noi (Subprogramul „Unități şi instituţii de învăţământ de stat”, Subprogramul „Unităţi sanitare” Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean”, Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare, sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare”, potrivit companiei.

    „Ținând cont de toate aceste modificări legislative, se impune atât o reorganizare a activității CNI prin crearea de noi departamente care să implementeze noile subprograme, cât și suplimentarea cu noi activități a departamentelor care implementează subprogramele care au fost extinse”, notează CNI.

    Publicitate

    Angajările se vor face până în luna iulie inclusiv, Compania de Investiţii urmând să ajungă la un număr total de 350 de angajați, de la 215 în prezent.

    Cheltuielile pentru investiţii sunt estimate la 1,4 miliarde lei, alocaţii de la buget.

    Printre cele mai importante obiective de interes naţional în derulare la CNI sunt construirea noului stadion „Rapid”, cu aproximativ 100 milioane lei (n.r. Arenele Steaua şi Arcul de Triumf au fost finalizate şi recepţionate), reabilitarea şi consolidarea Colegiului Naţional Carol I şi a Operei Române din Craiova – 98 milioane lei şi restaurarea Cazinoului de la Constanţa – 57 milioane lei.

    Publicitate

    De asemenea, CNI îşi propune şi construirea a 30 de cămine studenţeşti (7 cămine sunt deja în implementare) în 15 oraşe centre universitare, cămine care vor avea o capacitate totală de peste 10.000 de noi locuri de cazare.

    CNI, în calitate de unitate de implementare proiecte, poate realiza proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul următoarelor programe operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020: Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Regional, precum și în perioada de programare 2021-2027.

    Publicitate
    Citește mai mult
    Publicitate
    Publicitate

    De Interes

    >