Connect with us
Publicitate

Social

O bucureșteancă a lăsat aerul poluat din capitală și s-a mutat în Brașov. În pandemie a lansat „Flori la Castel”, un proiect pentru promovarea patrimoniului cultural material

Avatar

Publicat

pe

Cu toate valenţele ei negative, pandemia a dat naştere şi unor proiecte mai inspirate ca niciodată, iar asta s-a văzut în numeroase domenii. Printre ele a „înflorit“ şi o iniţiativă aparte, al cărei artizan este Cristina Moldovan. Designer florist la bază, ea a împletit două pasiuni într-un singur nume – Flori la Castel. Adică un semnal de alarmă mai blând asupra clădirilor istorice uitate din România.

„Flori la Castel este un proiect de suflet, născut în pandemie şi promovat cu sinergie de întreaga echipă implicată, un demers artistic dedicat edificiilor mai puţin cunoscute din România, edificii care nu se află într-o stare fizică foarte bună, dar care au în spate o poveste interesantă de spus“, explică Cristina Moldovan pentru Ziarul Financiar.

Prin aranjamentele florale pe care le realizează pentru a le face apoi vedete în şedinţele foto şi în poveştile video, ea vrea să recreeze o zi din gloria de altădată a castelelor din România. Proiectul presupune documentare, constituirea echipei de filmare pentru fiecare episod în parte, dezvoltarea scenariului reprezentativ şi organizarea tuturor elementelor artistice şi logistice necesare pentru filmarea şi montarea peliculelor.

Publicitate

„Proiectul Flori la Castel se angajează să prezinte auto­rităţilor starea de degradare a edificiilor selectate, dar să şi informeze publicul larg că România încă are comori nedescoperite, comori arhitecturale care îşi aşteaptă vizitatorii.“

Spiritul de iniţiativă îi este în sânge Cristinei Moldovan, absolventă de jurnalism, dar cu experienţă şi în advertising. A lucrat pentru revista Şapte seri şi pentru editura Reader’s Digest. În 2010, când cel de-al doilea copil a apărut în familie, a decis să se mute în Braşov, pentru o viaţă mai tihnită şi mai aerisită. A preluat poziţia de branch manager al agenţiei de recrutare Manpower din acest oraş, iar în 2015 a simţit o saturaţie faţă de sistemele multinaţionalelor prin care trecuse atâta timp. Aşa că, la încurajarea prietenilor şi a familiei, a decis să devină antreprenor în designul floral, creând de asemenea mobilier pictat şi decoraţiuni. Adică moduri diferite de a-şi exprima creativitatea. Au trecut cinci ani de când face asta.

Publicitate

„Aceşti cinci ani au însemnat sute de evenimente private decorate cu flori, proiecte fără precedent în România şi bucuria

imensă de a crea. Să lucrezi cu mâinile este terapeutic, iar atunci când faci din pasiunea ta o muncă te simţi binecuvântat! În prezent deţin certificarea de Master in Foundation in Floral Design.“

Flori la Castel s-a născut în plină pandemie, pentru promovarea patrimoniului cultural material, sub forma unor filme cultural-artistice.

Publicitate

„Ne dorim ca proiectul să tragă un semnal de alarmă asupra gradului de deteriorare a castelelor României şi împreună cu autorităţile să găsim soluţii concrete de ajutor şi reabilitare. Pentru 2021 ne propunem şapte-opt episoade care să prezinte România altfel şi, în măsura în care va fi posibil, să transformăm proiectul într-un brand de ţară.“

Cristina Moldovan scrie scenariile filmelor pe care le realizează în diverse castele şi tot ea este vocea povestitorului care narează. Castelul Calendar din localitatea Zau de Câmpie, judeţul Mureş, sau Cetatea Colţi din judeţul Hunedoara sunt două dintre locurile care au devenit platouri de filmare pentru Flori la Castel. Despre Cetatea Colţi se spune că l-a „vrăjit“ pe celebrul Jules Verne, care, inspirat de frumuseţea locului, a conceput aici unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale, „Castelul din Carpaţi“.

„Ne confruntăm cu situaţii diferite. De exemplu, la primul obiectiv, Castelul Calendar din locali­tatea Zau de Câmpie – Târgu-Mureş, ne-am bucurat de tot sprijinul imediat al auto­rităţilor. Au înţeles importanţa proiectului şi au fost de acord să ne deschidă castelul, care era închis publicului, şi să primim la dispoziţie o zi pentru filmări. Ei bine, la Cetatea Slimnic din Sibiu, unde ne-am fi dorit să filmăm un viitor episod, autorităţile care administrează cetatea (Biserica Evanghelică Sibiu) nu au fost deschise la acest mod de colaborare. Autorităţile înţeleg diferit acest proiect şi reacţionează ca atare.“

Publicitate

Viitoarele edificii care vor ajunge în prim-plan sunt confidenţiale până în momentul lansării materialelor video dedicate, spune Cristina Moldovan, dar regula este ca obiectivele să fie castele sau cetăţi aflate în stare avansată de degradare şi care, deşi ascund între zidurile lor poveşti interesante, demne de a fi ecranizate, nu sunt obiective extrem de cunoscute în România. Cum sunt alese florile care înnobilează fiecare din aceste locuri?

„Lucrăm cu florile locale atunci când ele pot fi integrate în proiect însă, în mare parte, lucrăm cu flori provenite prin bursa de flori.“ Fie că vorbim de flori de la producători locali ori de elemente culese din natură şi din flora spontană, adus laolaltă, întreg materialul floristic are menirea de a vorbi despre castele, despre frumos, România şi dragoste. „Prezenţa florilor în acest proiect este pregnantă: florile reprezintă viaţă, iar intenţia proiectului este de a readuce un suflu de vitalitate în edificiile abandonate în timp.“

Florile sunt alese ţinând cont de armonie, cromatică, echilibru, ritm, reprezentativitate pentru proiect, grad de rezistenţă, simbolistica asociată cu obiectivul respectiv, dar şi în funcţie de energia pe care o transmite mixul cromatic realizat. Practic, ele trebuie să povestească prin simpla lor prezenţă proiectul prezentat. Vor ajunge ele şi în alte locuri în afară de România?

Publicitate

„Deocamdată proiectul este dedicat României. Ţara noastră abundă în asemenea edificii care merită a fi salvate. Sunt patrimoniu istoric şi o potenţială sursă sănătoasă de turism însă, în funcţie de evoluţia proiectului, nu excludem varianta extinderii lui şi dincolo de graniţele ţării“, mărturiseşte Cristina Moldovan.

Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Social

Incidența scade la 1,21 în Brașov – Situația pe localități

Avatar

Publicat

pe

Incidența la nivel județean a ajuns la 1,00 cazuri la mia de locuitori. În municipiul Brașov rata de infectare a scăzut din nou. Joi, 13 mai, incidența la nivelul municipiului este de 1,21, conform datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică Brașov.

În prezent, cea mai mare rată de incidență este în comuna Fundata, și anume 2,72 la mie.

În ceea ce privește rata de incidență cumulată în localitățile din județul Brașov este următoarea:

Publicitate

Publicitate
Citește mai mult

Social

Cea mai mare rezervație cu narcise din Europa se află în județul Brașov

Redactia Brasov

Publicat

pe

În munții Făgărași, la câțiva kilometri de Satul Vad, se găsește o pădure dumbrăvită cu stejari și cu poieni de narcise. Stejarii sunt seculari din specia Quercus Robur, iar poienile cu narcise se întind pe o suprafață de 190 de hectare.

Rezervația naturală Dumbrava Vădului sau “Dumbrava cu coprine”, așa cum se mai numește datorită faptului că narciselor li se mai spune și coprine,este cea mai mare rezervație naturală de narcise sălbatice din Europa. Acest spațiu a fost declarat arie naturală protejată prin Legea nr. 5 din 06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate.

În poienile cu narcise de la Dumbrava Vădului există șase clase de habitate naturale de interes comunitar (Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Pajiști aluviale din Cnidion dubii și Pajiști de altitudine joasă) ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică.

Publicitate

Flora este constituită din diferiţi arbori și arbuşti: stejar,carpen, specii de Fraxinus augustifolia și Fraxinus excelsior, ulm-de-câmp, velniș, salcie târâtoare , măceș sau mur. Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, broaște și insecte, unele fiind chiar protejate prin lege. Cateva exempe de păsări din preajma poienii sunt: ciuful-de-pădure, corbul, porumbelul,sticletele,pupăza, pitulicea si multe altele.

Narcisa face parte din familia Amaryllidacee şi este o specie din genul Narcissus, gen originar din nordul Africii, regiunile mediteraneene și Europa Centrală. Sunt cunoscute aproximativ 32 de specii de narcise. In rezervația naturală de la Dumbrava Vadului se gasesc specii de Narcissus poeticus (narcisă albă), Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus (coprine) sau Narcissus seriotinus.

Publicitate

În Poiana Narciselor s-a filmat și un episod din filmul „Neamul Şoimăreştilor“ ecranizare după romanul cu acelaşi nume al lui Mihail Sadoveanu. Iar in fiecare an, la 21 mai, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena,in poiana se organizează Festivalul Narciselor, un festival de etnologie şi folclor, însotit şi de o mare serbare câmpenească a sătenilor din zonă.

Narcisa este o floare despre care se spun multe legende
Una dintre legendele care au în prim plan narcisa, vine din mitologia greacă. Se spune că narcisa vine de Narcissus, tânărul care s-a îndrăgostit de el însuși atunci când și-a văzut reflexia într-un lac. Narcissus a alunecat în râu, fascinat de frumusețea lui și a murit. În locul acestuia, se spune că a apărut o narcisă.

O altă legendă, de data aceasta religioasă, spune că narcisa a fost prima floare care a înflorit în grădina Ghetsemani atunci când a înviat Iisus. În plus, se spune că ultima cină pe care Iisus a luat-o alături de apostolii săi a fost în perioada în care au înflorit narcisele, motiv pentru care reprezintă un mare simbol pascal.

Publicitate
Publicitate
Citește mai mult

Social

Raed Arafat: „Oamenii să nu creadă că dacă județele au ajuns pe verde nu mai trebuie să se vaccineze”

Redactia

Publicat

pe

Șeful DSU Raed Arafat a spus marți seara că România a ajuns la cel mai mic număr de pacienți la ATI din decembrie 2020 și că toate județele sunt în scenariul verde. El atrage însă atenția că acest lucru nu înseamnă că oamenii nu mai trebuie să se vaccineze.

„Astăzi avem semnale bune: vedem și numărul de cazuri de la ATI, sunt 919 cazuri. Din 1 decembrie 2020 până acum n-am atins această cifră. E un semn foarte bun de scădere a presiunii pe sistemul sanitar, pe care colegii spun că o simt deja”, a spus Raed Arafat.

Acesta a explicat că și procentul de pozitivare la testele făcute a ajuns la 3,19%, în condițiile în care în trecut se înregistrau procente chiar și de 25 sau 26%.

Publicitate

„Ieri aveam două județe în scenariul galben, astăzi au scăzut și nu avem nicio creștere de incidență în ultimele 24 de ore. Să vedem cum evoluează pentru că au început școlile, oamenii s-a întors la lucru, cei care au fost în vacanță s-au întors în țară, deci normal că mișcarea e mai mare, vremea e frumoasă, lumea iese, vedem cum evoluează, noi sperăm să ținem sub control chiar dacă vor fi anumite creșteri”, a mai spus șeful DSU, la Digi 24.

În opinia lui, vaccinarea este cel mai important act pentru a menține această situație și pentru a ajunge „la mai bine”.

Publicitate

Raed Arafat susține că unul dintre cele mai mari riscuri ale acestei perioade este renunțarea la vaccinare, ce s-ar putea petrece în momentul în care oamenii se relaxează, văzând că toate județele din țară au ajuns în scenariul verde.

„Riscul cel mai important: când vedem acest lucru, unii să spună gata, am scăpat, de ce să mă mai vaccinez. Aceste date nu trebuie să lase oamenii să creadă că dacă au ajuns toate județele pe verde gata nu mai e nevoie să ne vaccinăm, pentru că ne întoarcem unde am fost, la galben și la roșu”, a precizat secretarul de stat.

Publicitate
Citește mai mult
Publicitate
Publicitate

De Interes

>