O brașoveancă a înființat trei școli românești în Danemarca unde le predă copiilor limba, istoria și cultura română

Brașoveanca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.

În urmă cu opt ani, Laura Dachin, o profesoară de limba română din Brașov, s-a mutat în Finlanda, la Helsinki. După ce a predat o vreme engleza i s-a cerut sprijinul să le predea româna copiilor români din capitala finlandeză. Au urmat apoi mutarea în Danemarca și noi oportunități de a-i învăța pe copiii familiilor stabilite în țara nordică limba, istoria și cultura română, scrie Școala 9 citată de Libertatea.

Românca Laura Dachin a deschis în ultimii șase ani trei centre în regim after-school, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților, scrie Școala 9, o platformă publicistică având ca temă educația, fondată și finanțată de BRD, dar scrisă de jurnaliști independenți.

Astăzi, Laura Dachin coordonează trei centre românești, în Århus, Fårvang și Vejle, la care are înscriși 85 de copii. Copiii frecventează cursurile în regim after-school. Sunt împărțiți după vârstă și învață despre obiceiurile și tradițiile din țara noastră și exersează limba română. Fac parte fie din familii românești sau bilingve. Singura condiție ca un copil să poată veni la școala de limbă română este să aibă vârsta de 6 ani împlinită și unul dintre părinți să fie de naționalitate română. 

Sprijin din partea autorităților daneze

Înființarea școlilor nu a fost deloc o povară birocratică și a avut parte de tot sprijinul autorităților. Profesoara a mers la autorități cu o listă alcătuită din părinții care solicitau aceste cursuri și a cerut un spațiu. 

„Tot autoritățile daneze sunt cele care ne-au pus la dispoziție și suportul tehnic necesar pentru desfășurarea orelor: smartboard, proiector, laptop, acces gratuit la internet etc. Legile europene oferă și asigură posibilitatea efectuării cursurilor de limba maternă pe tot teritoriul Uniunii Europene. De aici, totul a evoluat până am ajuns în stadiul actual”, explică Laura.

De aici încolo a trebuit să-și pună toată priceperea la treabă. Predă prin metode interactive, bazate mai mult pe joc și joacă, pe implicarea directă a copilului în procesul de învățare. Susține singură toate orele. Predă limba română, face lectură, scriere, caligrafie. Cei mai mulți dintre elevii ei vin ca să nu uite limba, să vorbească corect, să scrie corect, să învețe noțiuni de geografie și istorie a României. Le vorbește inclusiv despre impactul sistemului comunist asupra culturii și civilizației române și despre cum a evoluat țara noastră de-a lungul istoriei. 

Citește în continuare cum a trecut Danemarca și ce diferență a remarcat Laura Dachin între sistemele de educație danez și românesc, pe Școala 9.