Primarul Allen Coliban a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, un nou consilier, în persoana pianistului brașovean Horia Mihail, care se va ocupa de coordonarea strategiei culturale a Brașovului.

„Un nou consilier, un consilier care vine din nou din afara spectrului politic, un profesionist, un artist consacrat, totodată un manager cultural care și-a arătat aptitudinile și care a produs eveniment culturale relevante pentru România, nu numai pentru Brașov. Mă refer la Pianul Călător, la Duelul Viorilor, la Vioara lui Enescu, dar și la festivalul TamTam, care de doi ani de zile îmbogățește Brașovul din punct de vedere cultural. Avem nevoie de o mărire a ofertei culturale, a consumului cultural în Brașov, și de o profesionalizare, de o eficientizare a cheltuirii banului public și de tot ceea ce înseamnă performanță în cultură, inclusiv cu indicatori de performanță, evaluări periodice și multe altele. La final vorbim, de fapt, despre a avea ambiție și a avea relevanță pentru cultura brașoveană“, a declarat Allen Coliban, primarul Brașovului.
La rândul său, Horia Mihail a făcut o prezentare succintă a viziunii sale asupra vieții culturale a Brașovului, care vizează o strategie pe 15 ani și un obiectiv ambițios care trebuie definit și spre care Brașovul trebuie să tindă pentru a deveni un oraș-etalon nu numai în România, ci și la nivel internațional.

Potrivit noului consilier al primarului, este nevoie de stabilirea unei direcții de dezvoltare a culturii ca parte integrantă a dezvoltării întregului oraș și de o analiză a locului în care suntem din punct de vedere cultural, în comparație cu scopul final. Este nevoie de o reorganizare a întregului aparat destinat culturii și de definirea unor obiective specifice, cu indicatori de performanță și ale căror beneficii să poată fi măsurate.

Ca măsuri pe termen scurt, în privința angajaților instituțiilor de cultură aflate în subordinea municipalității, se dorește eficientizarea folosirii resurselor și a cheltuielilor din partea managerilor, regândirea regulamentelor de ordine interioară și a fișelor de post, refacerea organigramelor și scoaterea unor posturi la concurs (o parte fiind încă vacante, altele fiind ocupate interimar) dar și elaborarea unor proceduri noi, legale, care să simplifice latura birocratică și găsirea unei metode de audit extern al activității. Se dorește specializarea funcționarilor în utilizarea calculatorului și găsirea unor soluții de încetare a conflictelor existente în prezent între angajații din instituțiile de cultură și unele dintre instituțiile publice. Un plan comun de acțiune în perioada pandemiei este de asemenea necesar.

În domeniul infrastructurii, se va porni cu o mapare a spațiilor existente și analiza stării fizice în care se află (reparații, dotări suplimentare etc.), identificarea și pregătirea unor spații noi (clasice sau alternative), precum și cu o mapare a organizațiilor culturale bugetare și private.

Finanțarea pe termen scurt va proveni atât din fonduri de la bugetul local, cât și din programe de finanțare de tip AFCN. Va fi menținută schema de finanțare a proiectelor culturale independente de la bugetul local, dar finanțarea se va face pe categorii mai specifice de activități.

Strategia pe termen scurt, în contextul pandemiei, include și întâlniri cu  operatorii privați, pentru găsirea celei mai bune soluții de susținere a culturii în contextul actual. Sunt vizate și analize de risc pentru organizarea evenimentelor tradiționale, de tipul Zilelor Orașului sau Sărbătorii Junilor.

„Fiecare oraș, fiecare zonă, fiecare țară are nevoie de o strategie, pentru că acest concept foarte vast numit cultură este parte integrantă din existența și dezvoltarea fiecărei comunități în parte. Trebuie să ne imaginăm unde vrem să ajungem, și aplicând o strategie incluzivă, transparentă și care are responsabilitate să putem să ajungem în locul pe care ni-l propunem. O strategie nu poate avea impact atâta timp cât nu este completă, nu poate avea impact fără operaționalizare, fără indicatori de performanță, fără beneficii și măsurarea acestor beneficii. Nu știu ce i-a lipsit până acum Brașovului, dar în calitate de consumator cultural m-am simțit oarecum sărăcit (…). Brașovul este ca un fel de puzzle căruia îi lipsesc multe piese, cred că există foarte multe locuri în care se poate interveni, atât de către autorități, cât și de operatorii privați, Ceea ce m-ar interesa foarte mult începând cu viitorul apropiat este să existe un dialog și o cooperare de calitate între privați, instituțiile de stat și autorități. Trebuie gândite mai multe evenimente mari, cred că fiecare domeniu ar trebui să aibă un festival important. Sibiul are Festivalul de Teatru, care a devenit un eveniment important chiar la nivel european, Clujul are TIFF-ul, ne gândim și la festivaluri de tip Untold sau Neversea. Aș vrea ca Brașovul să fie un oraș care să vibreze, un oraș în care tinerii să fie atrași să gândească încă din liceu un viitor aici. Energia e bună, dar trebuie să construim și energia noastră, a locuitorilor, din toate punctele de vedere. (….) Cerbul de Aur este o tradiție a Brașovului, care ocupă timp de o lună de zile Piața Sfatului. Am discutat cu foarte mulți brașoveni, cu foarte mulți turiști și proprietari de afaceri din zonă. Se simt sufocați. Ce se va întâmpla? Probabil că Televiziunea Română, împreună cu Primăria, va lua o decizie în ce privește Cerbul de Aur. Probabil voi primi aceleași comentarii negative din partea TVR, însă părerea mea este că acest festival trebuie categoric reinventat“, a explicat Horia Mihail.

Pianistul brașovean Horia Mihail este unul dintre cei mai apreciați și activi muzicieni români ai momentului. A debutat la vârsta de 10 ani, la Brașov, interpretând Concertul în Re major de J. Haydn. De atunci, a concertat de peste 1000 de ori cu majoritatea orchestrelor simfonice din România, inclusiv cu Filarmonica „George Enescu” din București și cu Orchestra Națională Radio. Cariera sa artistică cuprinde peste două mii de apariții pe mari scene ale lumii, pianistul susținând concerte și recitaluri solo sau de muzică de cameră în 27 de țări pe 5 continente.

Absolvent al Colegiului de Matematică și Fizică „Andrei Șaguna” din Brașov, Horia Mihail a studiat pianul întâi la Brașov, cu prof. Stela Drăgulin, apoi în cadrul Academiei de Muzică de la București cu prof. Constantin Ionescu-Vovu. După 14 ani de studii în România, pianistul a urmat cursurile Universității din Illinois. Aici, a studiat cu Ian Hobson, obținând, în 1995, după numai trei ani, diplomele de absolvire și de masterat. A continuat studiile cu în cadrul reputatului program Artist Diploma la Boston University. unde a studiat cu Anthony di Bonaventura.

Revenit în România după trei ani în care a fost profesor la aceeași instituție americană, Horia Mihail devine Solist Concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio în București și al Filarmonicii Brașov, roluri pe care le deține și în prezent. Este și director artistic al Filarmonicii Brașov și președintele Asociației ”Șaguniști pentru șaguniști”.

În ultimii 15 ani s-a dedicat revigorării muzicii clasice pe care o prezintă într-o manieră versatilă, modernă, publicului din toată țara. Este organizator al turneelor naționale „Pianul Călător“, „Duelul Viorilor“, „MusicON“, „Vioara lui Enescu“, „Stradivarius“, „Flautul de aur“, în special din sponsorizări provenite din mediul privat, tunee care au reprezentat o premieră în România. Totodată, Horia Mihail este fondatorul și directorul general al Festivalului TAMTAM, ajuns anul acesta la a doua ediție.