În viitorul nu foarte îndepărtat, modul de distribuire a pensiilor din România s-ar putea schimba radical. Modalitatea clasică prin care pensiile sunt distribuite în prezent la nivel național de poștași, care umblă din casă în casă, ar putea deveni o amintire.

Potrivit directorului general al Poștei Române, Horia Grigorescu, pensiile nu vor mai fi distribuite fizic, iar acest schimbare ar putea ajuta instituția de stat să supraviețuiască.

Schimbarea din viitor a acestui mod de distribuție a banilor depinde în mare măsură de planul Poștei Române de a dota așezările urbane mici și pe cele rurale cu bancomate.

Pensiile nu vor mai fi distribuite fizic în viitor

Poșta Română a început în ultimele luni un proces de restructurare care a urmărit punerea activității pe baze moderne, astfel încât compania să rămână un jucător important pe piața de profil.

Șeful instituției, Horia Grigorescu, anunță că schimbări importante vor avea loc și în privința modului de distribuire a pensiilor în țară.

Într-un interviu pentru profit.ro, Grigorescu dezvăluie un plan ambițios și spune că ”pensiile nu vor mai fi distribuite fizic”.

”Suntem conștienți că pensiile de stat nu vor mai fi distribuite fizic într-un orizont de timp mediu și de la această realitate va trebui să plecăm dacă vrem să punem bazele unei supraviețuiri reale a Poștei Române, să rămână un jucător important pe această piață”, a spus șeful instituției.

Cum ar putea încasa banii acești pensionari

Instituția are în plan un proiect care vizează dotarea localităților rurale și mici urbane cu bancomate, cu POS-uri și cu servicii financiare în interiorul oficiilor poștale.

”Ce am făcut din această perspectivă? Compania are în derulare un proiect în urma căruia, dacă se va concretiza, va permite Poștei Române să doteze localitățile rurale și mici urbane cu bancomate, cu POS-uri, cu servicii financiare în interiorul oficiilor poștale. Rezultatele acestui proiect se vor vedea peste 2-3 ani.

Vorbim și de constituirea de conturi poștale care, în viitor, vor migra către veritabile conturi bancare. Astfel, venim în sprijinul oamenilor care nu au acces la servicii financiare, dar și în sprijinul companiei, în supraviețuirea și reconstruirea acestei companii în viitor”, a mai spus Grigorescu.

Congresul Naţional al PRO România, reunit în şedinţă extraordinară vineri, a decis încetarea procedurii de fuziune cu ALDE. Cele două formaţiuni nu au reuşit să intre în Parlament la ultimele alegeri legislative.

Pro România a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că forurile de conducere ale formaţiunii au votat încetarea procedurii de fuziune cu ALDE.

”Tot astăzi, Congresul Naţional a decis redenumirea şi restructurarea Biroului Executiv (BEx). Astfel, potrivit noului statut, Biroul Executiv Naţional (BEN) rămâne structura executivă a partidului, asigurând conducerea curentă şi operativă, având însă o componenţă extinsă, respectiv: preşedintele PRO România; preşedintele Consiliului Naţional; 4 prim-vicepreşedinţi; secretarul General; 10 vicepreşedinţi regionali aleşi pe cele 9 regiuni de dezvoltare şi Diaspora”, a transmis formaţiunea.

Pro România precizează că parte din BEN va fi şi preşedintele Consiliului Naţional, for ce va funcţiona ca o platformă de analiză, dezbatere şi elaborare de programe şi politici publice, precum şi de oferire a soluţiilor alternative programelor de guvernare ale partidului/coaliţiei aflate la guvernare.

La alegerile parlamentare de anul trecut ALDE – Pro România nu au reușit să facă pragul electoral la Brașov, nici la nivel național.

Primarul Ghimbavului, Ionel Fliundra, a declarat că îşi doreşte realizarea în oraş a unui centru expoziţional de tipul celui de la Romexpo din Capitală, precum şi înfiinţarea unei şcoli profesionale, în contextul în care resursa de muncă din localitate este destul de redusă şi, „de cele mai multe ori, slab pregătită”.

Edilul din Ghimbav a precizat că, în prezent, sunt în curs de achiziţie planurile urbanistice zonale pentru aceste două proiecte, care fac parte din strategia de dezvoltare şi promovare a oraşului.

„Avem un parc industrial cu peste 8000 de locuri de muncă şi resursa umană destul de redusă şi, de multe ori, nepregătită. (…) În zona industrială avem un platou mai mare şi, împreună cu colegii consilieri, ne-am gândit că, Romexpo fiind vizat de dezvoltatorii imobiliari, acum poate mai puţin după ieşirea primarului general privind PUZ-urile, şi noi fiind în centrul ţării, fiind o zonă foarte industrializată (…), ar putea fi un punct important de expoziţie, de expunere, dar şi pentru atragerea de turişti, în special economici. (…) În ce priveşte şcoala profesională, avem un teren de aproape 4 hectare unde putem face un campus”, a spus Fliundra.

Aici, în viitorul campus, Primăria ar putea pune la dispoziţia celor de la Academia de Aviaţie din Braşov un corp de clădire pentru cursuri sau pentru un centru de antrenament, „ţinând cont de tradiţia Ghimbavului în aviaţie şi de ceea ce produce la Ghimbav – componente pentru industria aeronautică şi elicoptere, şi aeroclubul din localitate”.

„Am avut o discuţie cu fostul comandant al Academiei, care a fost încântat (…) deoarece ar fi în apropierea unui aeroport, a unui aerodrom, a acestor fabrici care produc pentru aviaţie”, a subliniat primarul din Ghimbav.

Un al treilea PUZ care urmează să fie realizat la Ghimbav priveşte zona în care ar urma să fie un sediu al pompierilor şi SMURD, „realizat eventual în colaborare cu ISU Braşov”, a menţionat edilul din Ghimbav.